Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GHEARE
Rezultatele 21 - 27 din aproximativ 27 pentru GHEARE.
SFRÂNCIÓC , sfrâncioci , s . m . ( Ornit . ; la pl . ) Gen de păsări răpitoare , călătoare , insectivore , din ordinul paseriformelor , mai mari decât vrăbiile , cu cioc încovoiat și cu gheare puternice ( Lanius ) ; ( și la sg . ) pasăre care face parte din acest
... SURDÍNĂ , surdine , s . f . Dispozitiv din metal sau din lemn , în formă de gheară
TARS , tarsuri , s . n . 1. Parte posterioară a scheletului labei piciorului , formată din șapte oase , articulate la un capăt cu oasele gambei , iar la celălalt cu oasele metatarsului . 2. Parte terminală a piciorului insectelor , formată din 1 - 5 segmente și terminată de obicei cu una sau două gheare . 3. Scheletul fibro - cartilaginos al
VÚLTUR , vulturi , s . m . 1. Numele mai multor păsări răpitoare de zi , cu ciocul lung , ascuțit și coroiat , cu aripi lungi și cu picioare puternice , cu gheare tari , care se hrănesc cu animale vii și cu stârvuri ; vultan . 2. Stindard al legiunilor romane , înfățișând de obicei un vultur ( 1 ) ; figură simbolică reprezentând un vultur , pe stemele , monedele , pecețile sau steagurile unor țări . 3. ( Art . ) Constelație boreală , situată la sud de constelația Lebedei și vizibilă vara . [ Acc . și :
ZGÂRIÁ , zg ? rii , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) face o rană superficială pe piele cu unghiile , cu ghearele sau cu un obiect ascuțit . 2. Tranz . Fig . A produce o senzație auditivă neplăcută . 3. Compuse : zgârie - brânză s . m . și f . invar . = epitet dat unui om zgârcit , avar , cărpănos ; zgârie - nori s . m . invar . = clădire înaltă cu foarte multe etaje . [ Pr . : ri -
ZGÂRIETÚRĂ , zgârieturi , s . f . Tăietură superficială sau urmă pe suprafața unui obiect făcută de un corp ascuțit și dur ; rană ușoară , urmă lăsată pe piele de unghii , de gheare sau de un corp ascuțit . [ Pr . : - ri - e - ] - Zgâria + suf . -
ZGRÍPȚOR , zgripțori , s . m . 1. Specie de acvilă mare ( Aquila heliaca ) . 2. Veche monedă austriacă de argint ( care a circulat și în țările românești în sec . XVII - XVIII ) , având imprimată pe o parte stema cu acvila bicefală . 3. Animal fantastic , uriaș , înaripat , cu gheare de pasăre . 4. Fig . Om rău , avar , hrăpăreț ; zgripțuroi . [ Var . : zgrípsor s .