Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FLUTURAT

 Rezultatele 21 - 28 din aproximativ 28 pentru FLUTURAT.

MIRONOSIȚĂ

MIRONOSÍȚĂ , mironosițe , s . f . 1. ( Bis . ) Fiecare dintre femeile care au dus balsamuri la mormântul lui Isus pentru a - i unge trupul ; p . gener . femeie cucernică , smerită . 2. Specie de fluture cu aripile din față albe cu pete cafenii și cu cele din spate cenușii - albăstrii ( Lymantria

 

NĂLBAR

NĂLBÁR^1 s . m . Fluture mare cu aripile albe cu nervuri negre , ale cărui omizi distrug frunzele pomilor fructiferi , ale verzei etc . ( Aporia crataegi ) . [ Var . : nalbár s . n . ] NĂLBÁR^2 , nălbari , s . m . ( Reg . )

 

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

PĂLĂLĂI

... A arde cu flacără mare ; a se întinde , a se răspândi . 2. Intranz . și tranz . Fig . ( Pop . ) A flutura

 

PAPION

PAPIÓN , papioane , s . n . Un fel de cravată bărbătească , înnodată în forma unor aripi de fluture . [ Pr . : - pi -

 

PORUMBAC

PORUMBÁC , - Ă , porumbaci , - ce , adj . , s . m . I. Adj . ( Pop . ; despre păsări sau despre penele lor ; adesea substantivat ) Pestriț . II. S . m . Fluture mare de noapte , cu aripile din față galbene cu dungi cafenii și cu cele dindărăt multicolore ( Sphinx euphorbiae ) . - Porumb + suf . -

 

RĂCHITAR

RĂCHITÁR , răchitari , s . m . Fluture de noapte de culoare brumărie , a cărui larvă se dezvoltă în tulpina pomilor , găurindu - le lemnul ( Cossus cossus ) . - Răchită + suf . -

 

STRIGĂ

STRÍGĂ , strigi , s . f . 1. ( În superstiții ) Ființă imaginară închipuită ca o femeie care chinuiește copiii mici , ia mana de la vaci etc . 2. Pasăre răpitoare de noapte , de culoare galbenă - roșcată , cu pete brun - închis , care se hrănește mai ales cu șoareci ( Tyto alba guttata ) . 3. Fluture mare cu pete albe pe aripi , asemănătoare cu un cap de mort , care zboară numai în amurg și care , când este prins , scoate un zgomot ascuțit ca un strigăt ; cap - de - mort ( Acherontia

 

<<< Anterioarele