Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FÂNTÂNĂ

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 32 pentru FÂNTÂNĂ.

FURCĂ

FÚRCĂ , furci , s . f . 1. Unealtă agricolă formată dintr - o prăjină de lemn sau de oțel terminată cu doi sau trei dinți ( încovoiați ) , folosită pentru strângerea fânului , clăditul șirelor , strângerea gunoiului , a băligarului etc . s Expr . Parc - ar fi puse ( sau adunate ) cu furca , se spune despre lucruri așezate în dezordine , nesortate . 2. ( În sintagme ) Nume dat unor unelte sau obiecte asemănătoare cu furca ( 1 ) : a ) furca telefonului = partea aparatului de telefon pe care stă receptorul ; b ) furca pieptului = extremitatea inferioară a sternului , cu cele două cartilaje costale fixate de el ; lingura pieptului , lingurea ; c ) furca gâtului = extremitatea superioară a sternului , cu cele două clavicule fixate de el ; d ) furca puțului ( sau fântânii ) = stâlpul de care se sprijină cumpăna ; e ) furca scrânciobului = stâlpul orizontal de care este fixat scrânciobul ; f ) furca drumului = răspântie . 3. Vergea de lemn la capătul căreia se leagă caierul pentru a fi tors . 4. Furcărie . 5. Organ al mașinii de filat , cu ajutorul căruia se produce torsionarea fibrelor . 6. Fiecare dintre stâlpii groși de stejar de care se prind cosoroabele și care susțin acoperișul și pereții caselor țărănești din

 

IZVOR

... IZVÓR , izvoare , s . n . 1. Apă subterană care iese sau țâșnește la suprafața pământului ; fântână . 2. Loc de unde izvorăște la suprafața pământului un izvor ( 1 ) , o apă curgătoare ; începutul unui râu ; obârșie . 3. Sursă de lumină sau de căldură ...

 

NAIADĂ

NAIÁDĂ , naiade , s . f . ( Mitol . ) Nimfă a izvoarelor , a fântânilor și a apelor curgătoare . [ Pr . : na -

 

PROȚAP

... 3. Prăjină despicată la un capăt , cu care se culeg fructele , cu care se prind racii etc . 4. Pârghie la moara de vânt sau la fântână

 

PUȚ

... cu pereții pietruiți sau cu ghizduri împrejur , săpată în pământ până la nivelul unui strat de apă și care servește la alimentarea cu apă potabilă ; fântână . 2. Săpătură într - o mină care leagă zăcământul cu suprafața sau cu o galerie principală și care servește la extracție , la aeraj sau la pătrunderea ...

 

SACA

... SACÁ , sacale , s . f . Butoi așezat pe un cadru cu două sau cu patru roți , cu care în trecut se transporta apa de la fântână

 

SLEI

... Despre substanțe grase ; la pers . 3 ) A se închega , a se solidifica ( prin răcire ) . 2. Tranz . A seca o fântână

 

TROIȚĂ

TRÓIȚĂ , troițe , s . f . Cruce mare de lemn sau de piatră ( împodobită cu picturi , sculpturi , inscripții și uneori încadrată de o mică construcție ) , așezată la răspântii , pe lângă fântâni sau în locuri legate de un

 

USNĂ

ÚSNĂ , usne , s . f . ( Pop . ) 1. Marginea de sus ( de obicei răsfrântă ) a unei oale sau a altui vas adânc ; gură , buză . 2. Ghizd al fântânii ( de la nivelul solului în

 

VADRĂ

... pentru lichide , echivalentă cu circa zece ocale ( astăzi cu circa 10 litri ) 2. Vas de lemn sau de metal cu care se scoate apa din fântână

 

VAL

... și de fălțuit . 3. ( Reg . ) Tăvălug . 4. ( Pop . ) Sul mobil de lemn sau de metal , pe care se înfășoară lanțul care ține găleata la o fântână

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>