Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ETICĂ

 Rezultatele 21 - 28 din aproximativ 28 pentru ETICĂ.

NATURALISM

NATURALÍSM s . n . 1. Curent sau tendință în artă și literatură , care se caracterizează prin observarea riguroasă a faptelor din realitatea obiectivă , prin redarea lor fidelă , prin preferința pentru aspectele urâte , vulgare ale naturii omenești etc . 2. Concepție filozofică care exclude supranaturalul , ridicând natura la rangul de principiu suprem . 3. Teorie etică care întemeiază noțiunea binelui pe un principiu situat în afara moralei ( evoluție biologică , plăcere etc . ) , viața morală fiind o prelungire a celei

 

NOI

... înserat și noi tot pe loc stăm . 2. ( La dativ , în formele ne , ni , cu valoare posesivă ) Casa ne e frumoasă . ( Cu valoare de dativ etic ) Ne ești departe . 3. ( La dativ sau la acuzativ , în forma ne , cu valoare de pronume reflexiv ) Ne povesteam multe . 4. ( În stilul oticial - administrativ ...

 

RIGORISM

RIGORÍSM s . n . 1. Concepție etică ce opune în mod rigid normele morale necesităților fizice și spirituale ale omului . 2. Severitate extremă în stabilirea , în interpretarea sau în aplicarea normelor morale sau , p . gener . , a altor

 

STOICISM

STOICÍSM s . n . 1. Curent filozofic în Grecia și Roma antică , care conținea elemente materialiste în ceea ce privește problema cunoașterii și care în domeniul eticii susținea că oamenii trebuie să trăiască potrivit rațiunii , să renunțe la pasiuni și la plăceri , să considere virtutea ca singurul bun adevărat și să se dovedescă neclintiți în fața vicisitudinilor vieții . 2. Tărie , fermitate morală în încercările vieții . [ Pr . :

 

SULETIC

... SULÉTIC , - Ă , suletici , - ce , adj . ( Reg . ; despre ființe ) Lung și subțire ; zvelt , subțiratic . [ Var . : sulátic , - ă adj . ] - Sulă + suf . - etic

 

VIRTUOS

VIRTUÓS , - OÁSĂ , virtuoși , - oase , adj . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Care respectă și realizează în mod consecvent deziderate etice ; înzestrat cu multe virtuți ; ( despre manifestările oamenilor ) care denotă

 

VIRTUTE

... VIRTÚTE , virtuți , s . f . 1. Însușire morală pozitivă a omului ; însușire de caracter care urmărește în mod constant idealul etic

 

ZICĂTOARE

... zicători , s . f . 1. Frază scurtă , uneori rimată , asemănătoare maximei , prin care poporul exprimă în mod metaforic o constatare de ordin general , filozofic , un principiu etic

 

<<< Anterioarele