Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DUȘMANI
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 40 pentru DUȘMANI.
DUȘMÁN , - Ă , dușmani , - e , s . m . și f . , adj . 1. ( Persoană ) care are o atitudine ostilă , răuvoitoare față de ceva sau de cineva , care urăște ceva sau pe cineva ; vrăjmaș . 2. Inamic ( 1 ) ( în război ) . [ Acc . și : ( reg . )
HÂNSÁR , hânsari , s . m . Ostaș călare fără leafă ( în evul mediu , în Moldova ) care era răsplătit din prada luată de la dușmani . - Et .
HĂRĂȚÍ , hărățesc , vb . IV . 1. Tranz . ( Reg . ) A ațâța , a întărâta , a zădărî ( un câine ) . 2. Refl . recipr . ( Înv . ; despre două armate dușmane ) A se hărțui . - Et .
... INAMÍC , - Ă , inamici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . Dușman
MIMETÍSM s . n . Însușire dobândită de unele animale în cursul selecției naturale , de a avea ori de a lua culoarea sau forma unor obiecte din mediul înconjurător ( pentru a se confunda cu acestea și a nu fi recunoscute de
... NEFÂRTÁT , nefârtați , s . m . ( Reg . ) Dușman
... NEPRIÉTEN , neprieteni , s . m . ( Înv . ) Dușman
PLÁTOȘĂ , platoșe , s . f . Armură de zale , de fier , de piele etc . de forma unui pieptar , cu care se îmbrăcau oștenii în antichitate și în evul mediu spre a se apăra de loviturile dușmanilor ; cuirasă . - Et .
PLONJÉU , plonjee , ( 1 ) ( 2 ) plangeuri , s . n . 1. Parte a parapetului unei lucrări de fortificație peste care apărătorul poate trage asupra dușmanului . 2.
... POTRÍVNIC , - Ă , potrivnici , - ce s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Adversar , rival , dușman
PRÁȘTIE , praștii , s . f . 1. Veche armă de luptă formată dintr - o bucată de piele legată cu două sfori , cu care se aruncau pietre asupra dușmanului ; ( azi ) jucărie făcută dintr - una sau două fâșii de elastic la capătul cărora se leagă o bucată de piele , de cârpă etc . în care se pune o pietricică spre a fi azvârlită . 2. Aruncătură cu praștia ( 1 ) ; distanța pe care o străbate o piatră azvârlită cu praștia . 3. Frânghie , funie care se leagă de leucă ori de capătul osiei unei căruțe și de care se prinde un cal