Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIVIZIUNE

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 64 pentru DIVIZIUNE.

CROMOZOM

CROMOZÓM , cromozomi , s . m . ( Biol . ) Corpuscul al nucleului , purtător al caracterelor ereditare , care se formează în timpul diviziunii celulei și care este variabil ca formă la fiecare

 

CURIE

... CURIE ^2 s . m . Unitate de măsură pentru radioactivitate . [ Pr . : c� - ri ] CÚRIE^1 , curii , s . f . 1. Diviziune

 

DESPĂRȚIRE

... a ( se ) despărți . 1. Separare ; momentul când cineva se desparte de altcineva sau de ceva ; timpul cât cineva stă despărțit ; despărțit ^1 . 2. Divorț . 3. Diviziune

 

DIHOTOMIE

... DIHOTOMÍE , dihotomii , s . f . 1. ( Log . ) Diviziune în două părți a unui concept , fără ca acesta să - și piardă înțelesul inițial . 2. Mod de ramificație a talului și ...

 

DUODECIMAL

DUODECIMÁL , - Ă , duodecimali , - e , adj . Care are la bază diviziunea în 12 unități ; al cărui număr de bază este 12. [ Pr . : du -

 

ENDOMITOZĂ

... ENDOMITÓZĂ , endomitoze , s . f . ( Biol . ) Duplicare a cromozomilor fără diviziune

 

EPARHIE

... EPARHÍE , eparhii , s . f . Diviziune

 

ETAJ

ETÁJ , etaje , s . n . 1. Fiecare dintre părțile unei clădiri de deasupra parterului , cuprinzând încăperile situate pe același plan orizontal ; cat , nivel . 2. Parte dintr - o mașină de forță în care se produce o variație a vitezei sau a presiunii fluidului . 3. Parte a unui amplificator electric în care se produce una dintre amplificări . 4. Complex de straturi bine individualizate petrografic și faunistic , corespunzând celei mai mici diviziuni a timpului geologic . 5. ( Bot . ; în sintagma ) Etaj de vegetație = zonă de vegetație cu anumite condiții proprii , determinate de modificările regimului termic și hidric pe

 

GEN

... GEN , genuri , s . n . 1. Fel , soi , tip ( pe care le reprezintă un obiect , o ființă , un fenomen etc . ) . 2. Diviziune obținută prin clasificarea creațiilor artistice după formă , stil , temă . 3. Categorie gramaticală bazată pe distincția dintre ființe și obiecte , precum și dintre ființele de sex ...

 

GENERAL

GENERÁL^2 , - Ă , generali , - e , adj . 1. Care este comun tuturor ( sau marii majorități a ) ființelor sau obiectelor dintr - o anumită categorie . 2. Care privește ceva în ansamblu , în trăsăturile fundamentale , care se ocupă în linii mari de ceva . 3. Care se întâmplă , care există pe o întindere mare , care cuprinde o arie foarte largă sau totul . 4. Care are toată răspunderea în conducerea unei anumite diviziuni dintr - o instituție , dintr - o întreprindere etc . Director general . GENERÁL^1 , generali , s . m . Denumire generică pentru gradele de ofițeri superioare gradului de colonel ; persoană care are un astfel de grad . [ Var . : ghenerár , ghinărár s .

 

GRAD

GRAD , grade , s . n . 1. Nume dat mai multor unități de măsură pentru diverse mărimi ( variabile ) , în cadrul unor sisteme sau scări de reper . Grad centezimal . Grad de latitudine . 2. ( Mat . ) Exponentul sau suma exponenților mărimii literale a unui monom ; cel mai mare dintre exponenții monoamelor care alcătuiesc un polinom . 3. Fiecare dintre diviziunile în care se împarte un sistem sau o scară de reper , de măsură . 4. Valoare a unei mărimi , considerată în raport cu o valoare de referință . 5. Etalon sau criteriu de apreciere a felului cum se realizează un proces tehnic , o însușire a unui material etc . 6. ( În sintagma ) Grad de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>