Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURĂȚA
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 117 pentru CURĂȚA.
BUTÚC , butuci , s . m . 1. Bucată dintr - un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi ; butură . 2. Fig . Om prost și necioplit . 3. Partea de jos , mai groasă , a tulpinii viței de vie ( de la pământ până la punctul de ramificație ) . 4. Partea centrală a unui corp rotativ , care se montează pe un arbore și în care sunt înfipte spițe ( la roți ) , pale ( la elice ) etc . Butucul roții . 5. Bucată groasă de lemn prevăzută cu găuri , în care se prindeau în vechime picioarele , mâinile sau gâtul arestaților și prizonierilor . 6. Partea superioară a jugului . 7. Talpa sau scaunul războiului de țesut . - Et .
CĂLDĂRÁȘ^2 , căldărași , s . m . ( Ornit . ) Botroș . - CĂLDĂRÁȘ^1 , căldărași , s . m . Muncitor care curăță de zgură oala de turnat oțel și montează pâlnia și dopul acesteia . - Căldare + suf . -
... Persoană care însoțește în pădure pe muncitorii lemnari sau pe plutași , pentru a le pregăti mâncarea , pentru a le păzi și curăța coliba etc . - Et . nec . CAIMÁN , caimani , s . m . Specie de crocodil din America Centrală și de Sud care are pe partea ventrală plăci osoase mobile ...
... CENUȘĂRÍT s . n . Operație de tratare a pieilor cu lapte de var și cu leșie de cenușă , pentru a le curăța
... CHIURETÁ , chiuretez , vb . I . Tranz . A curăța
... CINĂTUÍ , cinătuiesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ; adesea fig . ) A curăța
CIOPLITÓR , - OÁRE , cioplitori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care cioplește , care se ocupă cu cioplitul . 2. S . n . Rindea cu talpa curbă ; p . ext . cuțitoaie . 3. S . n . Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului . - Ciopli + suf . -
... CIUNGÍ , ciungesc , vb . IV . Tranz . 1. A reteza cuiva mâinile . 2. A curăța
... CLĂTÍ , clătesc , vb . IV . I. Tranz . A curăța rufe , vase etc . , spălându - le ușor cu apă , a limpezi într - o ultimă apă curată ; a clătări . II. ( Inv . și pop ...
COȘÁR^2 , coșari , s . m . 1. Persoană care curăță coșurile ^1 ( 8 ) și sobele de funingine ; hornar . 2. Persoană care face coșuri ^1 ( 1 , 5 ) . - Coș ^1 + suf . - ar . COȘÁR^1 , coșare , s . n . Îngrăditură de nuiele pentru adăpostirea vacilor , a oilor
COJÍT , - Ă , cojiți , - te , adj . 1. ( Despre legume , fructe etc . ) Care a fost curățat de coajă . 2. ( Despre piele ) de pe care s - au luat sau au căzut coji ; descuamat . 3. ( Despre pereți și despre varul sau tencuiala de pe pereți ) Degradat ( la suprafață ) prin umflare , crăpare etc . din cauza condițiilor de mediu ; coșcovit ,