Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BĂTUT

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 203 pentru BĂTUT.

ÎNVINGE

... ÎNVÍNGE , învíng , vb . III . Tranz . 1. A înfrânge , a bate pe inamic , pe adversar ( în război ) , a triumfa , a doborî . 2. A stăpâni , a înfrâna , a ...

 

ÎNVOLT

ÎNVÓLT , ÎNVOÁLTĂ , învolți , învoalte , adj . 1. ( Despre flori ) Cu petale multe și dese ; bătut ^2 , înfoiat , bogat . 2. Rotunjit , plin , umflat , înfoiat . [ Var . : ( înv . ) învóltă

 

ȘINDRILAR

... ȘINDRILÁR , șindrilari , s . m . Persoană care fabrică sau vinde șindrilă ; meseriaș care bate

 

ȘMOTRI

... ȘMOTRÍ , șmotresc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A mustra , a dojeni ; a bate

 

ȘNIȚEL

ȘNÍȚEL , șnițele , s . n . Preparat culinar făcut dintr - o felie subțire de carne , bătută cu ciocanul de lemn , trecută succesiv prin făină , ou și pesmet și prăjită în

 

ȘTEAZĂ

ȘTEÁZĂ , șteze , s . f . ( Reg . ) 1. Piuă de bătut postav ; p . ext . clădire în care se află instalată această piuă . 2. Instalație rudimentară , formată dintr - o împletitură de nuiele , amenajată sub o cădere de apă , în care se dau la piuă scoarțele , pănura și alte țesături . - Et .

 

ȘTEMPEL

... ȘTÉMPEL , ștempele , s . n . 1. ( Tipogr . ) Vârf de oțel gravat cu care turnătorul de litere bate

 

ȚESĂLA

... ȚESĂLÁ , țesál , vb . I . Tranz . 1. A curăța , a peria un animal cu țesala ( 1 ) . 2. Fig . ( Fam . ) A bate

 

ȚINE

ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , ...

 

ȚINTUI

... ȚINTUÍ , țintuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A prinde , a înțepeni , a fixa , a bate

 

ȚINTUIT

ȚINTUÍT , - Ă , țintuiți , - te , adj . 1. Bătut , prins în cuie sau în ținte ; ( despre încălțăminte ) cu ținte pe talpă . 2. Împodobit cu ținte , țintat ; p . ext . împodobit cu pietre

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>