Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ATAȘA

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 46 pentru ATAȘA.

GALICANISM

GALICANÍSM s . n . Doctrină politico - religioasă care , rămânând atașată dogmelor catolice , apăra libertățile organizatorice ale Bisericii catolice din Franța față de

 

HELIOSCOP

HELIOSCÓP , helioscoape , s . n . Aparat sau dispozitiv optic care se atașează la o lunetă pentru a proteja vederea în timpul observării soarelui . [ Pr . : - li -

 

INTERVALOMETRU

INTERVALOMÉTRU , intervalometre , s . n . Dispozitiv mecanic atașat la un aparat fotografic automat care reglează timpul dintre două expuneri

 

LAVALIERĂ

LAVALIÉRĂ , lavaliere , s . f . 1. Cravată lată înnodată în formă de fundă , ale cărei capete , scurte , atârnă în jos . 2. Microfon care se atașează la rever sau la buzunar . [ Pr . : - li -

 

MANIPULAȚIE

MANIPULÁȚIE , manipulații , s . f . 1. Manipulare . 2. Vagon special pentru șeful de tren și materialele necesare drumului , atașat imediat după locomotivă . [ Var . : manipulațiúne s .

 

MEȘĂ

MÉȘĂ , meșe , s . f . 1. Șuviță de păr ( de altă culoare sau nuanță decât restul părului ) ; șuviță falsă de păr atașată la părul natural ( pentru a - l îmbogăți și a - l înfrumuseța ) . 2. Bucată de tifon sau de vată care se introduce într - o rană pentru a o drena , pentru oprirea unei hemoragii , pentru cicatrizare

 

MICROTELEFON

MICROTELEFÓN , microtelefoane , s . n . Receptor telefonic cu dispozitiv de format numărul atașat la

 

NEANEXAT

NEANEXÁT , - Ă , neanexați , - te , adj . Care nu este alipit , alăturat , adăugat , atașat la ceva ;

 

NEATAȘABIL

NEATAȘÁBIL , - Ă , neatașabili , - e , adj . Care nu poate fi

 

ORDONANȚĂ

ORDONÁNȚĂ , ordonanțe , s . f . 1. Dispoziție scrisă emisă de o autoritate administrativă , judecătorească etc . , act care conține această dispoziție . 2. ( În vechea armată ) Soldat atașat pe lângă un ofițer pentru servicii personale . 3. Aranjare , orânduire , organizare a elementelor unei opere de artă ale unei construcții

 

PARAFUM

PARAFÚM , parafumuri , s . n . ( Înv . ) Dispozitiv atașat la podurile metalice care traversează liniile de cale ferată pentru a le proteja de eroziunea gazelor degajate de locomotivele cu aburi . - Para ^2 - + fum ( după fr . pare -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>