Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ADMINISTRATIV
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 111 pentru ADMINISTRATIV.
BOIÉR , boieri , s . m . 1. Mare stăpân de pământ ( care deținea , uneori , și o funcție înaltă în stat ) ; persoană din aristocrația feudală ; nobil ; p . ext . stăpân . 2. ( Înv . ) Titlu de politețe ( echivalând cu " domnule " ) , adresat persoanelor înstărite , celor cu funcții administrative
... BURG , burguri , s . n . Castel medieval ; cetate , așezare fortificată , cu caracter militar sau administrativ
CĂPITĂNÍE , căpitănii , s . f . 1. ( Urmat de determinarea " portului " ) Autoritate administrativă și polițienească care dirijează activitatea unui port . 2. ( Înv . ) Detașament condus de un căpitan . - Căpitan + suf . -
CĂTÚN , cătune , s . n . 1. Grup de așezări țărănești care nu constituie o unitate administrativă , cu un număr de locuitori mai mic decât al unui sat . 2. ( Reg . ) Pădurice , hățiș , desiș . [ Pl . și :
... CAMERALÍSM s . n . Doctrină cu caracter economic , financiar , administrativ
CANTÓN , cantoane , s . n . 1. Clădire din imediata vecinătate a unei căi de comunicație , înzestrată cu aparatele necesare pentru supravegherea și întreținerea acesteia și care servește și ca locuință pentru cantonier . 2. Cea mai mică unitate în administrația pădurilor ; locuința pădurarului . 3. Unitate teritorial - administrativă în unele țări . 4. Fiecare dintre statele care compun Confederația
CAPITÁLĂ , capitale , s . f . 1. Oraș de reședință în care își au sediul organele supreme ale puterii de stat . 2. Oraș în care își au sediul organele de conducere ale unei unități administrative teritoriale . [ Var . : ( înv . ) capitálie s .
CENTRALÍSM s . n . Sistem de organizare administrativă , economică sau politică , potrivit căruia instituțiile locale se află ( în orice problemă ) în subordinea instituțiilor centrale și lucrează după dispozițiile
CÉNTRU , centre , ( I 1 , 2 , 3 , 4 , II 1 , 3 ) s . n . , centri , ( I 5 , II 2 ) s . m . I. 1. S . n . ( Mat . ) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice . Centrul unui dreptunghi . 2. S . n . ( În sintagma ) Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație . 3. S . n . Punctul de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe . Centru de greutate . 4. S . n . Punct central al unei întinderi , al unui spațiu . 5. S . m . Jucător aflat în centrul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive . II. 1. S . n . Punct în care sunt localizate anumite funcții sau acte . Centrul reflexelor . 2. S . m . ( În sintagma ) Centru nervos = grup de celule nervoase aflate în encefal , în bulb sau în măduvă , la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale . 3. S . n . Loc ( localitate sau parte dintr - o localitate ) unde este concentrată o activitate ( industrială , comercială , administrativă , culturală ) . 4. S . n . sg . Poziție politică de mijloc între dreapta și
CENTÚRIE , centurii , s . f . 1. ( În armata romană ) Subdiviziune tactică cuprinzând o sută de ostași ; ( în vechea organizare a armatei române ) subîmpărțire a cetei . 2. ( În vechea Romă ) Diviziune politică și administrativă formată dintr - o sută de
CIRCUMSCRÍPȚIE , circumscripții , s . f . Subdiviziune a unei unități teritorial - administrative , organizată în vederea desfășurării în bune condiții a unei activități ( financiare , sanitare , de alegeri etc . ) în cadrul statului ; instituție , serviciu etc . care asigură desfășurarea acestei activități ;