Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACEA

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 644 pentru ACEA.

DREPTATE

DREPTÁTE , dreptăți , ( rar ) s . f . Principiu moral și juridic care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine și să i se respecte drepturile ; echitate ; faptul de a recunoaște drepturile fiecăruia și de a acorda fiecăruia ceea ce i se

 

DULCE

DÚLCE , dulci , ( A ) adj . , dulciuri , ( B 2 ) s . n . , ( B 1 ) s . n . A. Adj . I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului . 2. ( Despre lapte ) Proaspăt ; nefermentat . 3. ( Despre fructe ) Care este produs de un pom fructifer altoit , având gustul dulce ( A I 1 ) . 4. ( Despre apă ) De râu , de izvor , de fântână . II. Fig . 1. Frumos , drăguț , gingaș . Zâmbet dulce . 2. ( Despre somn ) Liniștit , calm , odihnitor . 3. ( Despre gesturi , acțiuni ) Ușor , delicat , gingaș . 4. ( Despre terenuri ) Puțin înclinat , cu pantă redusă , ușor de urcat . 5. ( Despre climă și agenți fizici ) Moderat , temperat . 6. ( Despre ființe ) Simpatic , plăcut la înfățișare sau în comportări . 7. ( Despre oameni ) Blând , omenos , înțelegător . B. S . n . 1. Ceea ce e plăcut , bun ; ceea ce produce plăcere , bucurie . 2. ( Mai ales la pl . ) Preparat dulce ( A I l ) care se

 

EMANAȚIE

EMANÁȚIE , emanații , s . f . 1. Emitere , degajare ( de gaze , de vapori , de mirosuri etc . ) ; ( concr . ) , ceea ce se degajează , ceea ce se emană . 2. Gaz radioactiv obținut prin dezintegrarea radiului , toriului sau actiniului . [ Var . : ( înv . ) emanațiúne s .

 

ESENȚĂ

ESÉNȚĂ , esențe , s . f . 1. Ceea ce exprimă principalul și stabilul din obiecte și din fenomene , natura lor internă , ascunsă , latura lor care nu este dată sau perceptibilă nemijlocit ; ceea ce poate fi cunoscut numai trecând de forma exterioară a lucrurilor , pătrunzând în adâncul lor cu ajutorul gândirii . 2. Lichid volatil cu miros aromatic puternic , extras din plante sau preparat sintetic și întrebuințat în farmacie , în parfumerie sau pentru uzul casnic , mai ales în alimentație . 3. Varietate de arbori care alcătuiesc o

 

EXARH

EXÁRH , exarhi , s . m . 1. Comandant al unei unități de cavalerie în armata romană . 2. ( În biserica ortodoxă , în trecut ) Demnitate bisericească , superioară aceleia de mitropolit și inferioară aceleia de patriarh , care se conferea , prin delegație , de către patriarhia din Constantinopol ; persoană care deținea această demnitate . 3. Organ de inspecție și de control al mănăstirilor dintr - o eparhie ; arhiereu din acest organ . [ Pr . : eg -

 

EXEMPLU

EXÉMPLU , exemple , s . n . 1. Ceea ce servește drept model , ceea ce servește pentru a ilustra ceva ; persoană care , prin calitățile sale , poate servi drept model ; pildă . 2. Caz sau fapt tipic care întrunește caracteristicile unei categorii întregi , citat pentru a lămuri , a sprijini o idee , o

 

GREȘEALĂ

GREȘEÁLĂ , greșeli , s . f . Faptă , acțiune etc . care constituie o abatere ( conștientă sau involuntară ) de la adevăr , de la ceea ce este real , drept , normal , bun ( și care poate atrage după sine un rău , o neplăcere ) ; eroare ; ( concr . ) ceea ce rezultă în urma unei astfel de fapte , acțiuni

 

IMENSITATE

IMENSITÁTE , imensități , s . f . Însușirea a ceea ce este imens ; ceea ce copleșește prin proporțiile sale uriașe , prin numărul , intensitatea , importanța

 

IREALITATE

IREALITÁTE , irealități , s . f . ( Rar ) Caracterul a ceea ce este ireal ; ceea ce se opune realității ; nerealitate . [ Pr . : - re -

 

LANȚ

LANȚ , lanțuri , s . n . 1. Șir de verigi , de plăci , de zale etc . metalice , unite între ele pentru a forma un lot , care servește spre a lega ceva , a transmite o mișcare etc . 2. Lanț ( 1 ) mic , de obicei din metal prețios , servind ca podoabă ( la mână , la gât ) . 3. Fig . Tot ceea ce constituie o legătură puternică ; ceea ce încătușează libertatea , independența cuiva . 4. Șir continuu de elemente , ființe , lucruri , stări

 

LUCRU

LÚCRU , lucruri , s . n . I. Tot ceea ce există ( în afară de ființe ) și care este conceput ca o unitate de sine stătătoare ; obiect . II. 1. Activitate ( fizică sau intelectuală ) întreprinsă pentru realizarea unui scop ; muncă , treabă ; acțiune , faptă . 2. Ceea ce se efectuează , rezultatul muncii . III. 1. Chestiune , problemă . 2. Situație , fapt , fenomen ; ( la pl . ) întâmplare ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>