Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTREBUINȚARE
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 88 pentru ÎNTREBUINȚARE.
... CONSUMPTÍBIL , - Ă , consumptibili , - e , adj . ( Jur . ; despre bunuri ) Care dispare sau care își schimbă substanța de la prima întrebuințare
CUȚÍT , cuțite , s . n . 1. Instrument de tăiat , format dintr - o lamă metalică și dintr - un mâner , având numeroase și variate întrebuințări în gospodărie , în atelier etc . 2. Piesă tăioasă de metal la diverse mașini sau unelte . 3. Piesă principală a cântarului , sensibilă la cea mai ușoară atingere , care indică greutatea unui corp . 4. Piesă componentă a unor aparate de conectare , care realizează o legătură electrică . 5. ( Zool . : în sintagma ) Cuțit - de - mare = lamelibranhiat cu valvele de forma plăselelor de briceag , care trăiește în Marea Neagră ( Solen marginatus ) . - Probabil lat . acutitus ( < acutire <
CÚPRU s . n . Element chimic , metal de culoare roșiatică , foarte maleabil , ductil și bun conducător de căldură și de electricitate , cu numeroase întrebuințări în industria tehnică , în fotogravură , galvanoplastie , la obținerea de aliaje etc . ;
DECONTÁ , decontez , vb . I . Tranz . A justifica în mod detaliat , pe bază de acte , întrebuințarea unei sume (
DECONTÁRE , decontări , s . f . Faptul de a deconta ; operație contabilă prin care se justifică întrebuințarea unei sume primite ; decont . - V.
DENATURÁT , - Ă , denaturați , - te , adj . 1. Lipsit de sentimente firești . 2. Prezentat altfel decât este în realitate ; falsificat , alterat . 3. ( În sintagma ) Spirt denaturat = alcool destinat întrebuințării industriale și făcut impropriu pentru consumație , prin adăugarea unor substanțe dăunătoare
... DESTINÁȚIE , destinații , s . f . 1. Întrebuințare
... DETERIORÁ , deteriorez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) uza , a ( se ) strica ( prin întrebuințare
DRUG , drugi , ( 1 , 2 ) s . m . , druguri , ( 3 ) s . n . 1. S . m . Bară de fier sau de lemn având diverse întrebuințări ( în lucrări de construcții ) . 2. S . m . Fiecare dintre cele două lemne groase , sprijinite pe câte două picioare , care alcătuiesc patul sau corpul războiului de țesut manual . 3. S . n . Punct de broderie asemănător cu festonul , prin care se obțin pe cusătură linii ( dese și )
EBONÍTĂ , ebonite , s . f . Material plastic obținut de obicei prin vulcanizarea cauciucului cu sulf și având , pentru proprietățile sale electroizolante și anticorosive , numeroase întrebuințări în industrie . [ Var . : ebonít s .
FARMACOPÉE , farmacopei , s . f . Manual oficial , cu caracter normativ , folosit în practica farmaceutică , conținând descrierea și indicațiile pentru controlul celor mai importante substanțe și formule farmaceutice , cu scopul de a îndruma prepararea , conservarea și întrebuințarea