Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNALTA
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 382 pentru ÎNALTA.
ȚIGĂNÚȘ , țigănuși , s . m . 1. Diminutiv al lui țigan ( I 1 ) ; țigănaș , țigănel . 2. Pasăre de baltă cu picioarele înalte , cu ciocul lung și încovoiat în jos , cu spatele și aripile negre cu reflexe verzui și ruginii ( Plegadis falcinellus ) . 3. Pește răpitor cu corpul scurt și îndesat , de culoare închisă , stropit cu puncte negre ( Umbra krameri ) . - Țigan + suf . -
ACADEMÍE , academii , s . f . 1. Societate de învățați , de literați , de artiști etc . creată pentru dezvoltoarea științelor și a artelor ; înaltă instituție culturală care reunește pe cei mai de seamă savanți și artiști . 2. Școală de învățământ superior . [ Acc . și : ( după lat . )
... ACCÉNT , accente , s . n . 1. Pronunțare mai intensă , pe un ton mai înalt etc . a unei silabe dintr - un cuvânt sau a unui cuvânt dintr - un grup sintactic . 2. Fel particular de pronunțare , specific ...
ACROFOBÍE s . f . Teamă patologică de locuri
ACROSTÓL , acrostoluri , s . n . Parte înaltă a extremităților unei
... ACÚT , - Ă , acuți , - te , adj . 1. Ascuțit , pătrunzător . 2. ( Despre boli ) Cu evoluție rapidă , cu caracter de criză . 3. ( Muz . ; despre sunete ) Înalt
... ADORÁ , adór , vb . I . Tranz . 1. A iubi în cel mai înalt grad , fără limită , a avea un cult pentru cineva sau ceva . 2. A slăvi ( o divinitate ) ; a venera , a ...
ALPÍN , - Ă , alpini , - e , adj . Care aparține sau care este caracteristic munților Alpi sau , p . ext . , regiunilor muntoase înalte ;
ALUMINOTERMÍE s . f . Producere de temperaturi înalte prin reacția aluminiului în praf asupra unor oxizi metalici ( reacție utilizată la sudarea oțelului în bombele
AMĂRĂTĂCIÚNE s . f . Plantă erbacee cu tulpină înaltă și cu flori galbene ( Senecio sarracenicus - Amărât + suf . -
... AMBASADÓR , ambasadori , s . m . Reprezentant diplomatic cu rangul cel mai înalt