Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPREJMUIT
Rezultatele 21 - 29 din aproximativ 29 pentru ÎMPREJMUIT.
OBÓR^2 , oboare , s . n . Împrejmuire de nuiele sau de stuf făcută într - o apă curgătoare pentru a prinde și a păstra peștele viu ; spațiul din interiorul acestei împrejmuiri . OBÓR^1 , oboare , s . n . 1. ( Reg . ) Loc ( împrejmuit ) unde se ține un târg de vite , de fân , de lemne ; târg de vite ; p . ext . piață . 2. ( Pop . ) Împrejmuire pentru vite ; țarc , ocol ,
... a merge de jur - împrejur , a înconjura . 2. Tranz . ( Înv . și pop . ) A pune gard împrejurul unui loc ; a împrejmui
OTÁC , otace , s . n . ( Reg . ) 1. Colibă care servește ca adăpost provizoriu pescarilor , ciobanilor sau muncitorilor agricoli în timpul lucrului ; odaie . 2. Loc împrejmuit , pe câmp sau la munte , unde stau ( noaptea ) oile sau vitele . [ Pl . și :
... PĂRUÍ^2 , păruiesc , vb . IV . Tranz . A bate pari ^1 ( pentru a împrejmui sau a delimita un teren ) . - Par ^1 + suf . - ui . PĂRUÍ^1 , păruiesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . recipr . ( Fam . ) A ( se ...
PADÓC , padocuri , s . n . Loc îngrădit într - o pășune , rezervat pentru unele animale domestice ; teren împrejmuit și amenajat în mod special , în apropierea grajdurilor , destinat întreținerii și mișcării animalelor domestice în aer
PÓCIE , pocii , s . f . ( Reg . ) 1. Arac . 2. ( La pl . ) Pari cu care se împrejmuiește un loc ; pari subțiri cu un mănunchi de iarbă în vârf , cu care se delimitează unele parcele , porțiuni de teren etc . 3. Bățul undiței . - Et .
RING , ringuri , s . n . 1. Estradă ridicată la o înălțime regulamentară , de formă pătrată și împrejmuită cu corzi sprijinite pe patru stâlpi , unde se dispută gale de box . 2. Mașină specială folosită în industria textilă pentru întinderea sau dublarea tortului , pentru răsucirea firului și înfășurarea lui pe țevi . 3. Cerc de metal pentru acostarea navelor , fixat de bulonul de pe peretele
... STOBORÎ , stobor ? sc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A împrejmui
VERÍGĂ , verigi , s . f . 1. Fiecare dintre inelele care alcătuiesc un lanț . 2. Inel de metal , de material plastic etc . , de diferite mărimi , cu numeroase întrebuințări tehnice ( ca element de fixare ) . 3. ( Pop . ) Verighetă . 4. ( Reg . ) Fiecare dintre segmentele inelare care formează toracele albinei . 5. ( Reg . ) Braț de apă care împrejmuiește un ostrov . 6. ( În sintagma ) Verigă de rod = cuplu format dintr - o coardă de rod și un cap , care se lasa la tăierea viței de