Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FOST

 Rezultatele 1991 - 2000 din aproximativ 5852 pentru FOST.

DEMUTIZAT

DEMUTIZÁT , - Ă , demutizați , - te , adj . ( Despre surdomuți ) Care a fost educat pentru a înțelege limbajul oral . - V.

 

DENATURA

DENATURÁ , denaturez , vb . I . Tranz . 1. A schimba ( intenționat ) înțelesul , natura sau caracterul unor cuvinte , al unor idei etc . ; a deforma , a altera , a falsifica . 2. A adăuga unui produs o substanță străină , spre a - l face impropriu scopurilor pentru care a fost destinat

 

DENATURAT

DENATURÁT , - Ă , denaturați , - te , adj . 1. Lipsit de sentimente firești . 2. Prezentat altfel decât este în realitate ; falsificat , alterat . 3. ( În sintagma ) Spirt denaturat = alcool destinat întrebuințării industriale și făcut impropriu pentru consumație , prin adăugarea unor substanțe dăunătoare

 

DENDRARIU

DENDRÁRIU , dendrarii , s . n . Parc în care sunt prezentate colecții de plante vii , în condiții naturale sau în

 

DENSIMETRU

DENSIMÉTRU , densimetre , s . n . Areometru cu greutate constantă , care indică direct densitatea lichidului în care a fost

 

DENSITATE

... DENSITÁTE , densități , s . f . 1. Mărime fizică definită prin raportul dintre masa și volumul unui corp ; masă specifică . 2. Faptul de a fi

 

DENUNȚA

... unei infracțiuni , a face un denunț . 2. A comunica oficial că un contract , un act încetează de a mai fi

 

DENUTRIȚIE

DENUTRÍȚIE , denutriții , s . f . Stare a unui organism viu în care , datorită faptului că asimilația este întrecută de dezasimilație , se produce o scădere mare în

 

DEOSEBI

... DEOSEBÍ , deosebesc , vb . IV . 1. Refl . A se diferenția ( de cineva sau de ceva ) , a nu ( mai ) fi la fel . 2. Refl . A se ridica deasupra ( celorlalți ) ; a se distinge , a se remarca , a se ...

 

DEPĂNĂTOR

DEPĂNĂTÓR , - OÁRE , depănători , - oare , subst . 1. S . m . și f . Muncitor specializat în depănat . 2. S . n . Organ al mașinii de cusut care servește la depănarea aței pe mosorelul suveicii . 3. S . f . Dispozitiv pe care sunt așezate sculurile la mașinile de depănat ; ( în industria casnică ) vârtelniță . - Depăna + suf . -

 

DEPĂNĂTURĂ

DEPĂNĂTÚRĂ , depănături , s . f . Ceea ce este depănat . - Depăna + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>