Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘI
Rezultatele 1951 - 1960 din aproximativ 19299 pentru ȘI.
... CATACLÍSM , cataclisme , s . n . Schimbare bruscă în caracterul și în condițiile naturii și
... CATACÓMBĂ , catacombe , s . f . Galerie subterană , naturală sau artificială , care servea primilor creștini drept refugiu , loc de cult și de înmormântare ; p . gener . orice subterană în formă de coridor lung și
... CATALEPSÍE s . f . Stare patologică care apare în unele boli psihice și care se caracterizează printr - o rigiditate bruscă a mușchilor și
... CATARINIÁN , catarinieni , s . m . ( La pl . ) Grup de maimuțe superioare , cu nările apropiate și coada de obicei scurtă ; ( și
... CATÓLIC , - Ă , catolici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține catolicismului , privitor la catolicism ; papistășeșc . 2. S . m . și
... CATOLICÍSM s . n . Confesiune creștină care recunoaște primatul papei , infailibilitatea lui în materie de dogmă și de morală , purcederea " Sfântului Duh " de la Dumnezeu - Tatăl și
... executării de către debitor a unei obligații . 2. Sumă depusă pentru a obține eliberarea provizorie a unei persoane arestate și care garantează prezentarea acesteia la ancheta penală , la judecată și
... caz banal . 3. ( Urmat de determinări ) Îmbolnăvire , boală . Două cazuri de scarlatină . 4. ( Gram . ) Categorie specifică numelui , prin care se exprimă raporturile logice dintre nume și diverse părți ale propoziției ; fiecare dintre formele flexionare prin care se exprimă diferitele funcțiuni sintactice ale substantivului , adjectivului , articolului , pronumelui și
... CAZEMÁTĂ , cazemate , s . f . Lucrare de apărare , construită din lemn și pământ sau din beton armat , în care sunt instalate diferite mijloace de luptă împotriva artileriei și
... CAZUÍST , - Ă , cazuiști , - ste , s . m . și f . Persoană care aplică metodele cazuisticii , care se servește de argumente ingenioase și
... Adj . Bazat pe cazuistică ( 2 ) , privitor la cazuistică . 2. S . f . Parte a teologiei scolastice medievale care încearcă să rezolve cazurile de conștiință și să justifice unele practici imorale printr - un sistem de norme etice abstracte și