Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FOST
Rezultatele 1931 - 1940 din aproximativ 5852 pentru FOST.
DEÎMPĂRȚÍT s . n . sg . ( Mat . ) Primul termen al unei împărțiri , număr care urmează să fie împărțit la cel de - al doilea termen . - De ^4 +
DEÎNMULȚÍT s . n . sg . ( Mat . ) Primul factor al unei înmulțiri , număr care urmează să fie înmulțit cu cel de - al doilea termen . - De ^4 +
DEȘÉRT , - ÁRTĂ , deșerți , - arte , ( 1 ) adj . , deșerturi , ( II ) s . n . I. Adj . 1. Care nu conține nimic în interior ; gol . 2. ( Despre terenuri , țări , regiuni ) Lipsit de vietăți și de vegetație ; pustiu . 3. Fig . Lipsit de temei ; amăgitor . 4. Fig . Fără rezultat ; nefolositor , zadarnic . II. S . n . 1. Spațiu gol ; pustietate . 2. Regiune cu climă aridă , cu ploi extrem de puține , în care viața vegetală și animală este foarte redusă , iar populația foarte rară ; pustiu ; 3. ( În limbajul bisericesc ; în expr . ) A lua în deșert = a batjocori ; a nesocoti . 4. ( Pop . ) Partea scobită a corpului la animale cuprinsă între ultima coastă și osul
DEȘERTÁT^1 s . n . ( Pop . ) Deșertare . - V. deșerta . DEȘERTÁT^2 , - Ă , deșertați , - te , adj . ( Pop . ; despre recipiente ) Care este gol , care nu mai conține nimic în interior . - V.
... DEȘÉU , deșeuri , s . n . Rest dintr - un material rezultat dintr - un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs , care nu mai poate fi
DEȘIRÁ , deșir , vb . I . Refl . 1. ( Despre obiecte înșirate pe ață , în special despre mărgele ) A ieși de pe ața pe care au fost înșirate ( adesea căzând și împrăștiindu - se ) . 2. ( Despre ața înfășurată pe ghem sau despre gheme ) A se desfășura într - un fir lung continuu . 3. ( Despre împletituri sau obiecte împletite ) A se desface , a se destrăma . 4. Fig . ( Despre oameni sau corpul omenesc ) A se destinde ( 2 ) în toată lungimea lui . 5. Fig . ( Rar ; despre locuri și peisaje din natură ) A se desfășura în față
DEȘIRÁT , - Ă , deșirați , - te , adj . 1. ( Despre obiecte înșirate pe ață ) Care a ieșit de pe ața pe care au fost înșirate . 2. ( Despre ață înfășurată pe ghem sau despre gheme ) Care s - a desfășurat într - un fir lung continuu . 3. ( Despre împletituri , țesături ) Destrămat , desfăcut . 4. Fig . ( Despre manifestări ale gândirii ) Fără șir ; dezordonat , dezlânat . 5. Fig . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Excesiv de înalt și de
DEȘOCÁT , - Ă , deșocați , - te , adj . Care a fost scos din starea de șoc . - V.
... DEȘTEPTĂCIÚNE s . f . Însușirea de a fi
DEȚÍNE , dețín , vb . III . Tranz . 1. A avea în stăpânire sau în păstrare un bun material . 2. A dispune de . . . , a poseda , a avea ; spec . a poseda un titlu , un premiu etc . ; a avea o funcție , un grad etc . 3. A ține pe cineva închis ( pentru cercetări sau după ce a fost
DEȚINÚT , - Ă , deținuți , - te , s . m . și f . Persoană ținută sub stare de arest ( după ce a fost condamnată sau pentru cercetări ) ; arestat . - V.