Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSECTA

 Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 214 pentru INSECTA.

SULFURA

SULFURÁ , sulfurez , vb . I . Tranz . 1. A trata recoltele depozitate ( mazăre , fasole etc . ) cu sulfura de carbon pentru a distruge gărgărițele și moliile . 2. A injecta în sol sulfură de carbon în scopul distrugerii larvelor și a insectelor vătămătoare pentru

 

TĂUN

TĂÚN , tăuni , s . m . Nume generic dat unor insecte diptere asemănătoare cu muștele , de culoare brună , cu pete gălbui pe pântece , ale căror femele înțeapă vitele și omul pentru a se hrăni cu sângele lor , transmițând totodată boli virotice și

 

TARS

TARS , tarsuri , s . n . 1. Parte posterioară a scheletului labei piciorului , formată din șapte oase , articulate la un capăt cu oasele gambei , iar la celălalt cu oasele metatarsului . 2. Parte terminală a piciorului insectelor , formată din 1 - 5 segmente și terminată de obicei cu una sau două gheare . 3. Scheletul fibro - cartilaginos al

 

TRAHEE

TRAHÉE , trahei , s . f . 1. Tub elastic fibros și cartilaginos , la oameni și la animale , care leagă laringele de bronhii și prin care circulă aerul necesar respirației din cavitatea bucală sau nazală în bronhii . 2. Fiecare dintre tubulețele subțiri , chitinoase , deschise la exterior și ramificate în corpul insectelor , păianjenilor și miriapodelor , care servesc drept organ de respirație . 3. Fiecare dintre vasele lemnoase în formă de tuburi capilare prin care circulă seva brută în interiorul plantelor superioare . [ Pr . : - he -

 

TROCANTER

TROCANTÉR , trocantere , s . n . 1. Parte a femurului de care se leagă mușchii coapsei . 2. Al doilea segment de la picioarele insectelor . [ Var . : trohantér s .

 

URECHELNIȚĂ

... URECHÉLNIȚĂ , urechelnițe , s . f . I. ( Zool . ) 1. Insectă de culoare castanie , cu corpul alungit , cu elitrele scurte , având la capătul abdomenului două prelungiri în formă de clește mare ( Forficula auricularia ) . 2. Animal miriapod ...

 

VACĂ

... specia bovinelor , femela taurului ; p . restr . carnea acestui animal , folosită ca aliment ; p . gener . carne de bovine . 2. Compuse : vacă - de - mare = morsă ; vaca - domnului = insectă

 

VENIN

VENÍN , veninuri , ( rar ) s . n . 1. Substanță toxică secretată de glandele unor animale ( șerpi , insecte sau arahnide ) și de unele plante ca mijloc de atac sau de apărare , ori preparată de om ( din plante otrăvitoare ) . 2. ( Anat . ; pop . ) Fiere ; fig . supărare , mâhnire , necaz ;

 

VERMINĂ

VERMÍNĂ s . f . ( Livr . ; cu sens colectiv ) Insecte parazite ( purici , păduchi

 

VIERMĂNAR

... VIERMĂNÁR , viermănari , s . m . Insectă de forma unei muște , cu capul de culoare galbenă , care se hrănește cu resturi de carne sau de materii vegetale intrate în putrefacție ( Sarcophaga carnaria ...

 

VIERME

VIÉRME , viermi , s . m . Nume dat unor animale nevertebrate , lipsite de picioare , cu corpul moale , lunguieț , de obicei cu o piele lucioasă , care trăiesc în sol , în apă sau ca parazite pe plante și pe animale ; ( pop . ) nume dat larvelor unor

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>