Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru B

 Rezultatele 191 - 200 din aproximativ 460 pentru B.

BĂRBĂTESC

BĂRBĂTÉSC , - EÁSCĂ , bărbătești , adj . 1. Caracteristic bărbaților , de bărbat . 2. Care exprimă bărbăție ; plin de energie , de curaj , de hotărâre ; viril . - Bărbat + suf . -

 

BĂRBĂTOS

BĂRBĂTÓS , - OÁSĂ , bărbătoși , - oase , adj . ( Reg . ) Care are aspect viril , care are însușiri morale de bărbat ( I ) . - Bărbat + suf . -

 

BĂRBIEREALĂ

BĂRBIEREÁLĂ , bărbiereli , s . f . 1. Faptul de a ( se ) bărbieri . 2. Fig . Lăudăroșenie , minciună . [ Pr . : - bi - e - ] - Bărbieri + suf . -

 

BĂRBIOARĂ

BĂRBIOÁRĂ , bărbioare , s . f . ( Rar ) Diminutiv al lui bărbie ; bărbiuță . [ Pr . : - bi - oa - ] - Bărbie + suf . -

 

BĂRDAȘ

BĂRDÁȘ , bărdași , s . m . ( Reg . ) Lemnar , tâmplar . - Bardă + suf . -

 

BĂRDACĂ

BĂRDÁCĂ , bărdace , s . f . 1. Ulcică smălțuită de pământ ( cu toartă ) . 2. Varietate indigenă de prune , lunguiețe și puțin strangulate spre

 

BĂRZĂUN

BĂRZĂÚN , bărzăuni , s . m . ( Entom . ) 1. Bondar . 2. Gărgăun . - Formație

 

BĂTĂIOS

BĂTĂIÓS , - OASĂ , bătăioși , - oase , adj . Căruia îi place să se bată ( I ) ; care își susține ideile cu violență ; agresiv . [ Pr . : - tă - ios ] - Bătaie + suf . -

 

BĂTĂLIE

BĂTĂLÍE , bătălii , s . f . Luptă între armate , între grupuri , cete armate etc . ;

 

BĂTĂTOR

BĂTĂTÓR^2 , - OARE , bătători , - oare , adj . , s . f . I. Adj . ( În expr . ) Bătător la ochi = care atrage atenția în mod flagrant ; izbitor . II. S . f . 1. Lopățică cu care se bate pânza ( când se inălbește ) sau rufele ( când se spală ) ; mai . 2. Mașină care bate smocurile de bumbac pentru destrămarea fibrelor . - Bate + suf . - ător . BĂTĂTÓR^1 , bătătoare , s . n . 1. Băț , lopățică ( împletită ) în formă de palmă etc . , cu care se bat covoare , perne etc . pentru a le curăța de praf . 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor , cuverturilor etc . 3. Băț subțire , la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele , cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei , ca să se aleagă untul ; mâtcă , brighidău . 4. Parte a meliței pe care se așează transversal inul sau cânepa , spre a fi melițate . 5. Scândură mică , dreptunghiulară , care servește la tasarea pământului semănat din

 

BĂTĂTORI

BĂTĂTORÍ , bătătoresc , vb . IV . 1. Tranz . A tasa un teren ; a bătuci . 2. Refl . A face bătături ( 2 ) . [ Var . : bătăturí vb .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>