Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TOTALITATE

 Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 496 pentru TOTALITATE.

EDIȚIE

EDÍȚIE , ediții , s . f . 1. Totalitatea exemplarelor unei opere tipărite prin folosirea aceluiași zaț tipografic . 2. Versiune . 3. Competiție sportivă care face parte dintr - o serie periodică , stabilă . [ Var . : edițiúne s .

 

ELECTORAT

ELECTORÁT , electorate , s . n . 1. Demnitate de elector ( 2 ) . 2. Teritoriu supus autorității unui elector ( 2 ) . 3. Totalitatea alegătorilor în cadrul unor alegeri (

 

ELECTROANALIZĂ

ELECTROANALÍZĂ , electroanalize , s . f . Totalitatea metodelor electrochimice folosite în analiza chimică cantitativă ; analiză electrochimică . [ Pr . : - tro -

 

ELECTRODINAMISM

ELECTRODINAMÍSM s . n . Totalitatea fenomenelor produse de un curent

 

EMIGRAȚIE

EMIGRÁȚIE , emigrații , s . f . 1. Situația în care se găsește o persoană emigrată . 2. Timpul cât cineva este emigrat . 3. Totalitatea persoanelor emigrate din aceeași țară , în același loc , într - o anumită epocă . 4. ( Rar ) Emigrare . [ Var . : emigrațiúne s .

 

ENDOMORFISM

ENDOMORFÍSM s . n . Totalitatea schimbărilor suferite de rocile eruptive la contactul cu alte roci și prin asimilarea

 

EPIC

ÉPIC , - Ă , epici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care exprimă , în formă de narațiune , idei , sentimente , acțiuni etc . ale eroilor unei întâmplări reale sau imaginare . 2. S . f . Totalitatea operelor literare aparținând genului

 

ERUPȚIE

ERÚPȚIE , erupții , s . f . 1. Ieșire bruscă și violentă din pământ a unui gaz , a țițeiului , a lavei etc ; p . gener . țâșnire , izbucnire . 2. Apariția unor pete , a unor bășicuțe , plăci , pustule etc . pe piele sau pe mucoase , constituind simptomul unor boli ( contagioase ) ; ( concr . ) totalitatea acestor pete , plăci , pustule etc . apărute [ Var . : erupțiúne s .

 

ESCATOLOGIE

ESCATOLOGÍE s . f . Totalitatea concepțiilor religioase referitoare la soarta finală a lumii și a

 

ETIC

ÉTIC , - Ă , etici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Știință care se ocupă cu studiul teoretic al valorilor și condiției umane din perspectiva principiilor morale și cu rolul lor în viața socială ; totalitatea normelor de conduită morală corespunzătoare ; morală . 2. Adj . Privitor la etică ( 1 ) , de etică , bazat pe etică , conform cu etica ;

 

EUSEMIE

EUSEMÍE , eusemii , s . f . Totalitatea simptomelor favorabile în evoluția unei boli . [ Pr . : e -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>