Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROVOCA
Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 557 pentru PROVOCA.
... EROZÍV , - Ă , erozivi , - e , adj . Care roade , care are proprietatea de a provoca
ESTROGÉN , estrogene , s . n . Nume generic dat hormonilor de tipul foliculinei , care provoacă fenomene caracteristice
ETEROSUGÉSTIE , eterosugestii , s . f . Sugestie provocată unei persoane sau unui grup de către altă
EUFÓRIC , - Ă , euforici , - ce , adj . De euforie , care se referă la euforie , care provoacă euforia . [ Pr . : e -
EUFORÍE , euforii , s . f . Stare care se manifestă printr - o senzație de bună dispoziție exagerată , de optimism nemotivat și care apare în unele boli nervoase sau este provocată de unele substanțe narcotice ; p . ext . beatitudine . [ Pr . : e -
... EXCITÁ , excit , vb . I . Tranz . 1. A provoca ( prin mijloace fizice , chimice sau biologice ) intrarea în acțiune a unei celule , a unui țesut sau a unui organ ...
EXCITÁNT , - Ă , excitanți , - te , adj . , s . n . 1. Adj . Care excită ; excitator ( 1 ) . 2. S . n . Substanță care stimulează capacitatea funcțională a organismului ; ceea ce provoacă o
EXOSTÓZĂ , exostoze , s . f . Excrescență osoasă traumatică sau inflamatorie care provoacă șchiopătarea și anchilozarea articulațiilor la om și la
EXPERIMÉNT , experimente , s . n . Procedeu de cercetare în știință , care constă în provocarea intenționată a unor fenomene în condițiile cele mai propice pentru studierea lor și a legilor care le guvernează ; observație provocată , experiență (
EXPLÓZIE , explozii , s . f . 1. Reacție chimică sau fizică foarte rapidă , violentă , însoțită de efecte mecanice , sonore , termice , luminoase etc . , provocate de descompunerea substanțelor explozive pe care le conține un dispozitiv de distrugere ; explodare , detonație , fulminație . 2. ( În sintagma ) Explozie vulcanică = ieșire bruscă a lavei , a bombelor vulcanice și a gazelor unui vulcan . 3. Trecere bruscă a unui fenomen de la vechea lui calitate la una nouă , prin distrugerea calității vechi . 4. Fig . Manifestare bruscă , izbucnire neașteptată și puternică , dar de scurtă durată , a unei acțiuni , a unui sentiment etc . 5. ( Fon . ) Ieșire bruscă a aerului , în momentul rostirii unor sunete , după ce acesta a fost oprit de un obstacol ( limbă , dinți , buze
EXPLOZÍV , - Ă , explozivi , - e , adj . s . n . 1. Adj . Care poate exploda , care produce explozie ; explozibil ( 1 ) , fulminant . 2. S . n . Substanță sau amestec de substanțe care , sub acțiunea căldurii sau a unui factor mecanic , are proprietatea de a se descompune brusc și violent , cu dezvoltare de căldură , lumină și gaze , provocând o creștere mare a presiunii la locul exploziei ; explozibil (