Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRINCIPAL

 Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 207 pentru PRINCIPAL.

SUBINTITULA

... SUBINTITULÁ , subintitulez , vb . I . Tranz . A da unei scrieri și un titlu secundar ( în afară de cel principal

 

SUBREDACȚIE

SUBREDÁCȚIE , subredacții , s . f . Redacție locală a unui ziar , a unei reviste etc . subordonată unei redacții principale ( din Capitală ) . - Sub ^1 - +

 

SUBREGN

SUBRÉGN , subregnuri , s . n . Subdiviziune principală a unui regn în sistematica științelor naturii . - Sub ^1 - +

 

SUBSISTEM

... SUBSISTÉM , subsisteme , s . n . Component structural principal

 

SUBSTANȚĂ

SUBSTÁNȚĂ , substanțe , s . f . 1. Corp ( omogen ) alcătuit din atomi și din molecule ( formate din aceleași elemente ) și care posedă o anumită formă , culoare , miros , gust etc . 2. ( Anat . ; în sintagmele ) Substanță albă = parte a sistemului nervos central formată din fibrele celulelor nervoase . Substanță cenușie = parte a sistemului nervos central formată din corpurile celulelor nervoase . 3. Categorie filozofică care desemnează fie esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor , fie ceea ce există de sine stătător . 4. Parte esențială , principală , constitutivă a unui

 

SUBSTANȚIAL

... SUBSTANȚIÁL , - Ă , substanțiali , - e , adj . 1. Care ține de substanța ( 4 ) unui lucru ; principal

 

SUBTEMĂ

SUBTÉMĂ , subteme , s . f . Temă subordonată unei teme principale ; diviziune a unei teme . - Sub ^1 - +

 

SUBTITLU

... SUBTÍTLU , subtitluri , s . n . 1. Al doilea titlu al unei lucrări , de obicei scris cu caractere mai mici și pus sub titlul principal , pe care îl completează . 2. Text imprimat pe o peliculă cinematografică , la baza imaginii , care cuprinde traducerea dialogurilor din filmele sonore . - Sub ^1 - + titlu ( după ...

 

SUPERARBITRU

... un for superior pentru a rezolva litigiile ivite în timpul desfășurării unei competiții , fără a se substitui atribuțiilor arbitrului principal

 

SUPRAPROBLEMĂ

SUPRAPROBLÉMĂ , supraprobleme , s . f . Acțiune principală care însoțește mesajul textului dramatic , către care converg ideile și acțiunile secundare ; supratemă . - Supra - +

 

SUPRASTRUCTURĂ

SUPRASTRUCTÚRĂ , suprastructuri , s . f . 1. Totalitatea concepțiilor și instituțiilor politice , juridice , religioase , artistice , filozofice etc . dintr - o anumită formațiune social - economică , generate de baza economică a acestei formațiuni . 2. Totalitatea elementelor care formează partea utilă a unei construcții . 3. Construcție metalică sau de lemn situată deasupra punții principale a unei nave , care cuprinde încăperile de locuit și de

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>