Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru METALIC
Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 318 pentru METALIC.
LONGITUDINÁL , - Ă , longitudinali , - e , adj . , s . f . 1. Adj . Care este așezat în direcția lungimii , care se întinde de - a lungul . 2. S . f . Nervură metalică aplicată în sens longitudinal ( 1 ) pe fundul unei nave , pe bordaje sau sub punte , pentru a întări tablele
MAGAZÍE , magazii , s . f . 1. Clădire , construcție , amenajare , încăpere în care se păstrează mari cantități de mărfuri sau de materiale ; depozit . 2. ( Înv . ) Magazin ( 1 ) . 3. Cutie metalică la pușcă în care stau cartușele înainte de
... MAGNÉT , magneți , s . m . Minereu de fier care are proprietatea de a atrage materialele feromagnetice ; corp metalic
... MAJOLÍCĂ s . f . Specie de faianță italiană caracterizată prin smalțul metalic
MANDOLÍNĂ , mandoline , s . f . Instrument muzical alcătuit dintr - o cutie de rezonanță boltită și din patru coarde metalice duble , care se pun în vibrație prin atingere cu o pană ( de celuloid ) sau prin
MANDRINÁ , mandrinez , vb . I . Tranz . 1. A îmbina cu ajutorul mandrinei două piese metalice pentru a realiza o închidere etanșă . 2. ( Tehn . ) A lărgi găurile pieselor inelare sau tubulare cu ajutorul
... colectiv ) Cărbune ușor , sfărâmicios , obținut prin arderea incompletă a lemnelor în cuptoare speciale sau prin stingerea forțată a jeraticului . 2. Vas metalic
... MARCASÍT , marcasite , s . n . Sulfură naturală de fier , galbenă - verzuie , cristalizată și cu luciu metalic
MARCHITĂNÍE , marchitănii , s . f . 1. Locul unde își expunea mărfurile un marchitan ; p . ext . mărfurile pe care le vindea marchitanul . 2. Mărfuri metalice mărunte și variate , de uz casnic . 3. Negustorie pe care o făcea un marchitan ; comerț cu articole de marchitănie ( 2 ) . [ Var . : marchidăníe s . f . ] - Marchitan + suf . -
MAST , masturi , s . n . Construcție metalică mobilă , folosită ca turlă de sondă , când se sapă la adâncimi
METALAZBÉST , metalazbesturi , s . n . Material constituit dintr - o țesătură de fire metalice și de azbest , din care se fac garnituri la frânele automobilelor și la alte organe de mașini ;