Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FIXA
Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 203 pentru FIXA.
STABILIZÁ , stabilizez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A deveni sau a face să fie stabil ; a ( se ) consolida , a ( se ) întări ; a ( se ) statornici . 2. Tranz . A fixa puterea de cumpărare a monedei naționale la un anumit
STABILIZATÓR , - OÁRE , stabilizatori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . Care face stabil , care dă stabilitate . 2. S . n . Organ dintr - un sistem tehnic care asigură stabilitatea sistemului . 3. S . n . Aparat sau dispozitiv pentru menținerea constantă a tensiunii surselor de alimentare cu energie electrică . 4. S . n . Partea fixă a ampenajului orizontal al unui avion . 5. S . n . Legătură elastică între capetele osiei unui autovehicul , care împiedică înclinările mari ale acestuia . 6. S . m . Substanță care se adaugă unei soluții pentru a - i mari stabilitatea sau pentru a o stabiliza ;
... se referă la echilibrul forțelor , la starea de nemișcare a corpurilor . 2. Care nu se mișcă , nu se schimbă , nu se dezvoltă ; imuabil , fix ; lipsit de dinamism . 3. ( Fiziol . ; în sintagma ) Simț static = simț care orientează asupra poziției corpului și a părților lui în repaus , datorită impresiilor ...
... schimbă foarte greu ( în opinii , convingeri , sentimente etc . ) ; ferm , constant , hotărât ; neclintit . 2. ( Despre așezări omenești , despre populații etc . ) Care nu - și schimbă locul ; stabil , fix
STATORNICÍ , statornicesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) așeza , a ( se ) stabili într - un loc ( pe timp mai îndelungat sau permanent ) . 2. Tranz . A fixa , a stabili ceva , a preciza , a decide , a
STICLÍT , - Ă , sticliți , - te , adj . ( Despre ochi ) Cu privirea fixă ( și strălucitoare ) ; pironit , ațintit . [ Var . : ( înv . și reg . ) steclít , - ă adj . ] - V.
SUMÉTE , sumét , vb . III . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) îndoi în sus , a ( - și ) ridica mânecile sau poalele îmbrăcămintei ; a ( se ) sufleca . 2. Tranz . A ridica , a trage în sus un obiect sau o parte a lui care atârnă sau care s - a lăsat în jos ; a prinde ; a fixa mai
SUPERHETERODÍNĂ s . f . Procedeu de radiorecepție în care frecvența undei recepționate este schimbată cu ajutorul unui oscilator local , obținându - se , în scopul detectării , amplificării și difuzării , un semnal de frecvență intermediară
SUTÚRĂ , suturi , s . f . 1. ( Anat . ) Tip de articulație în care oasele sunt fixe . 2. ( Med . ) Cusătură folosită în chirurgie pentru a reuni marginile unei plăgi , extremitățile unui tendon sau ale unui nerv tăiat , fragmentele unui os fracturat
TAMBÚR , tambure , ( 1 , 2 ) s . n . , tamburi , ( 3 ) s . m . 1. S . n . Piesă în formă de cilindru gol , fixă sau mobilă în jurul unui ax , făcută din metal , din lemn etc . , cu diverse întrebuințări în tehnică ; tobă . 2. S . n . Porțiune de prismă poligonală goală sau de cilindru gol , interpusă între o cupolă și arcurile sau zidurile care limitează un spațiu boltit . 3. S . m . ( Ieșit din uz )
TAXÁ , taxez , vb . I . Tranz . 1. A supune unei taxe , unei impuneri ; a fixa o sumă determinată ( ca taxă , impozit , preț ) . 2. A califica pe cineva drept . . . , a acuza