Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DETERMINAT
Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 319 pentru DETERMINAT.
MAT ^2 , - Ă , mați , - te , adj . 1. Care este fără luciu , fără strălucire ; șters ^2 . 2. ( Despre sticlă ; p . ext . despre obiecte de sticlă ) Care este lipsit de transparență . 3. Fără lumină ; împâclit , acoperit . 4. Fig . ( Despre sunete ) Care are rezonanță slabă ; surd , înfundat . MAT ^1 s . n . Situație în cadrul unei partide de șah în care regele uneia dintre părți , fiind atacat , este pus în imposibilitate de a mai fi apărat , determinându - se astfel sfârșitul
... se strădui . 4. Intranz . Fig . ( Fam . ) A dovedi ( oarecare ) pricepere , a ști să se descurce . 5. Tranz . Fig . A determina pe cineva să acționeze ; a îndemna , a însufleți . 6. Tranz . A impresiona sufletește , a emoționa ; a ...
MIGRAȚIÚNE , migrațiuni , s . f . 1. Deplasare în masă a unor triburi sau a unor populații de pe un teritoriu pe altul , determinată de factori economici , sociali , politici sau naturali ; migrare . 2. Deplasare în masă a unor animale dintr - o regiune într - alta , în vederea reproducerii , a căutării de hrană etc . ; migrare . 3. ( În sintagmele ) Migrațiunea petrolului ( sau țițeiului ) = proces de deplasare a petrolului și a gazelor asociate din zăcământul în care au luat naștere în roci , în zone subterane străine . [ Pr : - ți - u - . - Var . : migráție s .
MINERALIZATÓR , - OÁRE , mineralizatori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care favorizează ori determină formarea sau cristalizarea unor minerale . 2. S . n . Substanță ușor volatilă care se găsește în magmă și care favorizează formarea mineralelor și cristalizarea acestora prin reducerea viscozității și printr - o acțiune
MIOFIBRÍLĂ , miofibrile , s . f . Filament foarte fin al țesutului muscular , care determină contracția mușchilor . [ Pr . : mi -
... MÍTĂ , mite , s . f . Sumă de bani sau obiecte date ori promise unei persoane , cu scopul de a o determina
MOD , moduri , s . n . 1. Fel de a fi , de a se manifesta al cuiva sau a ceva ; fel în care se efectuează ceva ; cale , procedeu , metodă . 2. Categorie gramaticală specifică verbului , prin care se exprimă felul cum prezintă vorbitorul acțiunea ; fiecare dintre formele flexionare ale verbului prin care se exprimă această categorie . 3. Caracterul unei succesiuni de sunete care alcătuiesc o piesă muzicală , determinat de o anumită ordine și natură a intervalelor componente și de o anumită funcție a diferitelor sunete față de sunetul
MONÍSM s . n . Concepție filosofică potrivit căreia la baza tuturor fenomenelor lumii s - ar afla un singur principiu , fie material , fie spiritual ; p . gener . orice concepție care explică printr - un singur principiu multitudinea fenomenelor dintr - un domeniu
MORFÉM , morfeme , s . n . ( Gram . ) Element morfologic ( afix , accent , desinență , alternanță fonetică , cuvânt auxiliar etc . ) cu ajutorul căruia se formează , de la o rădăcină , cuvinte și forme flexionare ; cea mai mică unitate din structura morfologică a cuvântului cu un sens determinat ( lexical sau
MOTÍV , motive , s . n . I. Cauza , rațiunea , pricina unei acțiuni ; imboldul care împinge la o acțiune sau care determină o acțiune ; mobil . II. 1. Cel mai mic element constitutiv al unei piese muzicale , din dezvoltarea căruia ia naștere tema muzicală ; temă , melodie , intonație . 2. Element pictural sau sculptural fundamental , folosit într - o compoziție decorativă sau arhitecturală . 3. Idee fundamentală sau temă principală a unei opere
MOTIVÁȚIE , motivații , s . f . Totalitatea motivelor sau mobilurilor ( conștiente sau nu ) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite