Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CELE

 Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 1012 pentru CELE.

ASTRAGAL

ASTRAGÁL , astragale , s . n . 1. Unul din cele două oase mai mari ale tarsului . 2. Element decorativ de secțiune semicirculară , care separă fusul coloanei de

 

ATAȘAT

... ATAȘÁT , atașați , s . m . Cel

 

ATOM

ATÓM , atomi , s . m . 1. Cea mai mică parte dintr - un element chimic care mai păstrează însușirile chimice ale elementului respectiv . 2. Corpuscul infinit de mic , indivizibil , considerat în trecut a fi ultimul element constitutiv al

 

ATU

ATÚ , atuuri și ( 1 ) atale , s . n . 1. Carte ( sau culoare ) de joc socotită a avea cea mai mare valoare . 2. Element care , într - o anumită împrejurare , oferă cuiva un avantaj sau o șansă în

 

AURICUL

AURÍCUL , auricule , s . n . Fiecare dintre cele două despărțituri de sus ale inimii ; atriu . [ Pr . : a -

 

AUSTRALOPITEC

AUSTRALOPITÉC , australopiteci , s . m . Maimuță fosilă cu însușiri apropiate de cele umane , care a trăit în Africa . [ Pr . : a -

 

AUTODOTA

AUTODOTÁ , autodotez , vb . I . Refl . A - și procura prin mijloace proprii cele necesare activității . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - +

 

AUTOSTRADĂ

AUTOSTRÁDĂ , autostrăzi , s . f . Șosea modernă de mare capacitate , rezervată exclusiv circulației autovehiculelor și având de obicei cele două sensuri de circulație separate între ele . [ Pr . : a -

 

AUZI

AUZÍ , aúd , vb . IV . 1. Tranz . A percepe sunetele , zgomotele cu ajutorul auzului . 2. Tranz . ( La imper . ) A lua seama la cele ce se spun ; a asculta . Ia auzi ce - ți spun ! 3. Intranz . și tranz . ( Interogativ ) A înțelege , a pricepe . 4. Tranz . și intranz . A afla ( o veste , o știre

 

AVĂ

ÁVĂ^2 , ave , s . f . Unealtă de pescuit formată din trei fâșii de plasă , care se așază vertical în apă cu ajutorul unor bucăți de plută prinse la marginea lor superioară și al unor bucăți de plumb la cea inferioară . ÁVĂ^1 s . m . ( Rar ) Părinte , tată ; p . ext . nume dat călugărilor

 

AVAET

AVAÉT s . n . Impozit încasat în Țara Românească ( în sec . XVIII - XIX ) de la cei care erau numiți în

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>