Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARA

 Rezultatele 181 - 190 din aproximativ 1835 pentru ARA.

ȘEZĂTOR

ȘEZĂTÓR , - OÁRE , șezători , - oare , adj . , s . f . 1. Adj . ( Înv . ) Care are domiciliul într - un loc , care locuiește în . . . 2. S . f . Adunare restrânsă la sate în serile de iarnă , la care participanții lucrează și totodată petrec , spunând povești , glume ,

 

ȘI

ȘI adv . , conj . A. Adv . ( Stă înaintea părții de vorbire la care se referă ; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse , stă între auxiliar , pron . refl . etc . și verb ) I. ( Cu sens modal ) 1. Chiar , în adevăr , cu adevărat . 2. Pe deasupra , în plus , încă . După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa . 3. Chiar , încă , pe lângă acestea , de asemenea . Vezi să nu pățești și tu ca mine . 4. ( În propoziții negative ) Nici . Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc . II. ( Cu sens temporal ) 1. Imediat , îndată , pe loc . Cum îl zări , îi și spuse . 2. Deja . Masa se și pune în grădină . B. Conj . I. ( Marcă a coordonării copulative ) 1. ( Leagă două părți de același fel ale unei propoziții ) Este voinic și tânăr . 2. ( Împreună cu prep . " cu " exprimă relația operației matematice a adunării ) Plus . Doi și cu trei fac cinci . 3. ( Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență ) Binele și răul . 4. ( Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări , ajută la scoaterea lor în evidență ) A adus și vin , și mâncare , și cărți . 5. ( Leagă ...

 

ȘIST

ȘIST , șisturi , s . n . Rocă metamorfică sau sedimentară care are proprietatea de a se desface ușor în foi sau în plăci subțiri cu suprafețe

 

ȘTIRB

ȘTIRB , - Ă , știrbi , - e , adj . 1. Căruia îi lisește unul sau mai mulți dinți . 2. ( Despre vase ) Care are marginea spartă , ciocnită ; căruia îi lipsește o bucățică din margine ;

 

ȚÂȘTI-BÂȘTI

ȚÂȘTI - BÂȘTI - BÂȘTI s . m . invar . ( Fam . ) Om de statură mică , slab și care nu are

 

ȚÂRCOVNIC

ȚÂRCÓVNIC , țârcovnici , s . m . Persoană care are în grijă curățenia și buna rânduială a unei biserici ; p . ext . cântăreț , dascăl de

 

ȚEPOS

ȚEPÓS , - OÁSĂ , țepoși , - oase , adj . Care are țepi ; ghimpos . - Țeapă + suf . -

 

ȚIGĂNOS

ȚIGĂNÓS , - OÁSĂ , țigănoși , - oase , adj . 1. Negricios , oacheș . 2. Fig . ( Fam . ) Care are maniere urâte ; care se tocmește mult ; calic , zgârcit . - Țigan + suf . -

 

ȚINTAT

ȚINTÁT , - Ă , țintați , - te , adj . 1. Împodobit cu ținte ( I 1 ) ; țintuit , țintelat . 2. Fig . ( Reg . ; despre animale ) Care are o pată albă în frunte . - Țintă + suf . -

 

ȚINTITOR

ȚINTITÓR , - OÁRE , țintitori , - oare , adj . 1. Care țintește ( cu o armă ) . 2. Fig . Care năzuiește , care are ca țel să . . . , care aspiră la . . . - Ținti + suf . -

 

ȚINUTĂ

ȚINÚTĂ , ținute , s . f . 1. Atitudine , poziție pe care o dă cineva corpului său . 2. Mod de a se îmbrăca , de a se prezenta în societate ; p . ext . îmbrăcăminte , costum , uniformă . 3. ( Fon . ) Poziția pe care o are organul vocal în timpul articulării

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>