Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru V. TO
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 11397 pentru V. TO.
VÂNZĂTÓR , - OÁRE , vânzători , - oare , s . m . și f . 1. Persoană fizică sau juridică care vinde ceva ( ocazional sau permanent ) . 2. Fig . ( Adesea adjectival ) Trădător , înșelător . - Vinde + suf . -
VÂNZOLEÁLĂ , vânzoleli , s . f . Faptul de a ( se ) vânzoli ; frământare , agitație , mișcare , vânzolit . - Vânzoli + suf . -
VÂRȘÁR , vârșari , s . m . Pescar care pescuiește cu vârșa . - Vârșă + suf . -
VÂRȘTI interj . Cuvânt care redă zgomotul produs de un animal când țâșnește dintr - un loc . -
VÂRFUȘÓR , vârfușoare , s . n . Vârfuleț . [ Var . : vârfșór s . n . ] - Vârf + suf . -
VÂRFÚȚ s . n . Vârfuleț . [ Var . : vârvúț s . n . ] - Vârf + suf . -
VÂRFULÉȚ , vârfulețe , s . n . Diminutiv al lui vârf ; vârfuț , vârfușor ; capăt , extremitate ( mică ) . - Vârf + suf . -
VÂRTICÚȘ , vârticușuri , s . n . Vârtej ( I 1 ) . [ Var . : vârtecúș s .
VÂRTOȘÍE , vârtoșii , s . f . Putere , vigoare , forță . - Vârtos + suf . -
VÂSLÁȘ , vâslași , s . m . Persoană care mânuiește vâslele ^1 , care conduce o ambarcație cu vâsle ^1 ; vâslitor . - Vâslă ^1 + suf . -
VÂZDOÁGĂ , vâzdoage , s . f . ( Bot . ; reg . )