Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SOCIAL
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 306 pentru SOCIAL.
... Artă sau creație artistică al cărei mijloc de exprimare este limba ; beletristică . 2. Totalitatea operelor beletristice ale unei epoci , ale unei țări , ale unui grup social etc . 3. Totalitatea operelor scrise care se referă la un anumit domeniu ( al cunoașterii ) Literatură muzicală . 4. Totalitatea lucrărilor cu privire la o anumită problemă ...
LOC , locuri , s . n . I. 1. Punct , porțiune determinată în spațiu . 2. Spațiu ocupat de cineva sau de ceva . 3. Pasaj într - o scrisoare ; publicație în care a apărut un anumit lucru . II. 1. Slujbă , post ^2 ; funcție . 2. Situație socială a cuiva ; p . gener . situație . III. Moment potrivit ; prilej , ocazie . IV. ( În expr . ) În loc de . . . sau în locul . . . , se spune pentru a arăta o înlocuire , o substituire . În loc să . . . ( sau de a . . . ) , se spune pentru a arăta raportul de opoziție dintre două idei , două acțiuni
LOCALIZÁ , localizez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) limita , a ( se ) restrânge la un anumit spațiu , la un anumit loc . 2. Tranz . ( Cu privire la opere literare ) A da un caracter local , a adapta la condițiile specifice , istorice , sociale etc . ale unei epoci , ale unei regiuni
LOCALIZÁT , - Ă , localizați , - te , adj . 1. Care este fixat într - un anumit loc , limitat pe un anumit spațiu . 2. ( Despre opere literare ) Adaptat la specificul local , la condițiile istorice , culturale , sociale ale unei
LUMPENPROLETARIÁT s . n . ( În terminologia marxistă ) Categorie de oameni declasați ( cerșetori , vagabonzi , aventurieri ) proveniți din diferite pături sociale , ca urmare a șomajului și a pauperizării . [ Pr . : - ri -
... MACROSISTÉM , macrosisteme , s . n . Sistem social
MACROSOCIÁL , - Ă , macrosociali , - e , adj . Referitor la macrostructura
MARXÍSM s . n . Doctrină filozofică , socială și economică întemeiată de K . Marx și F. Engels ; teoria și practica comunismului
MECANICÍSM s . n . Concepție care explică fenomenele biologice , sociale , psihice etc . pe baza principiilor și legilor mecanicii ( I 1 ) , reducând întreaga diversitate calitativă a fenomenelor și a proceselor naturii la fenomene și procese mecanice . - Mecanic + suf . - ism . Cf . it . %m e c c a n i c i s m
MECANÍSM , mecanisme , s . n . 1. Sistem tehnic alcătuit din mai multe piese mobile și fixe care sunt angrenate între ele , astfel încât unele elemente mobile , transmițând forțele de la elementul conducător la elementele conduse , pot antrena mișcarea acestora . 2. Mod de funcționare a unui mecanism ( 1 ) . 3. Mod în care se desfășoară un fenomen , o reacție etc . 4. P . anal . Sistem , mod de organizare politică , economică , socială
MÉMBRU , - Ă , membri , - e , subst . 1. S . n . ( Adesea la pl . ) Fiecare dintre părțile exterioare , articulate ale trupului omului sau animalului , care au rol important în îndeplinirea unor funcții de relație ; mădular . 2. S . m . și f . Persoană care face parte dintr - o colectivitate ( organizată ) ; fiecare dintre persoanele sau unitățile care fac parte dintr - o grupare sau o organizație socială , politică etc . , considerată în raport cu acestea ; mădular . 3. S . m . Fiecare dintre cele două părți ale unei expresii matematice ; fiecare dintre părțile celor două rapoarte ale unei proporții . 4. S . n . Fiecare dintre părțile unei propoziții , fraze sau