Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERMITE

 Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 196 pentru PERMITE.

TESTER

... TESTÉR , testere , s . n . 1. Aparat care , introdus în gaura de sondă cu ajutorul garniturii de prăjini de foraj , permite

 

TOLERA

... TOLERÁ , tolerez , vb . I . Tranz . A îngădui , a permite

 

TOMOGRAFIE

... TOMOGRAFÍE , tomografii , s . f . Metodă de radiografie care permite

 

TRANSFORMAȚIONAL

TRANSFORMAȚIONÁL , - Ă , transformaționali , - e , adj . Gramatică transformațională ( Lingv . ; în sintagma ) = gramatică ce își propune găsirea unor structuri de adâncime care , prin transformări succesive , să permită obținerea tuturor construcțiilor corecte posibile într - o limbă . [ Pr . : - ți -

 

TRAPION

... TRAPIÓN , trapioane , s . n . Deschizătură practicată în planșeul unei scene pentru a permite

 

TRASOR

TRASÓR , trasoare , ( 1 , 2 , 3 ) s . n . , trasori , ( 4 ) s . m . 1. S . n . Unealtă formată dintr - un ac de oțel cu mâner de lemn , folosită pentru a indica pe o piesă metalică brută contururile suprafețelor de prelucrat ; trasator ( 2 ) . 2. S . n . Unealtă de oțel cu mâner de lemn , folosită în legătorii pentru trasarea liniilor pe marginea scoarțelor îmbrăcate în piele sau pe marginea pielii la cotoare și la colțurile trase în piele , precum și la călcarea falțului la legăturile în pânză . 3. S . n . Glonț , proiectil învelit într - un material fosforic , care se aprinde în clipa descărcării , descriind în aer o traiectorie luminoasă . 4. S . m . ( Fiz . ) Izotop radioactiv al unui element stabil , pe care îl însoțește peste tot , permițând recunoașterea și urmărirea acestuia într - un

 

TRIAC

... TRIÁC , triace , s . n . ( Electron . ) Dispozitiv semiconductor care permite

 

TROLEU

... TROLÉU , trolee , s . n . 1. Dispozitiv instalat pe vehicule cu tracțiune electrică și care permite

 

TUBULURĂ

... scurtă de țeavă îmbinată etanș cu peretele unui recipient sau al unei conducte pentru a realiza un racord sau pentru a permite

 

TURNICHET

TURNICHÉT , turnichete , s . n . 1. ( Mar . ) Rola montată pe un ax vertical servind la schimbarea direcției unei parâme sau a unui lanț de ancoră . 2. Masă rotativă pe care se așază sticlele spre a fi umplute . 3. Bare în cruce instalate la intrarea în parcuri , stadioane etc . , care se rotesc , permițând trecerea câte unei singure

 

UȘĂ

... ÚȘĂ , uși , s . f . 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri , la un vehicul , la o mobilă , pentru a permite intrarea ( și ieșirea ) ; ansamblu format dintr - un cadru fix de care se prinde o tăblie mobilă de lemn sau de metal care închide sau deschide ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>