Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MECANICĂ
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 212 pentru MECANICĂ.
SÁRCINĂ , sarcini , s . f . 1. Greutate , încărcătură pe care o duce un om sau un animal ; povară . 2. Legătură ( de lemne , de fân , de paie ) care poate fi dusă în spinare sau cu brațele . 3. Obligație , îndatorire , răspundere ( materială sau morală ) . 4. Misiune . 5. Starea femeii gravide ; perioadă cât o femeie este gravidă ; graviditate . 6. Mărime fizică care produce o stare de solicitare mecanică într - un corp solid deformabil sau într - un sistem
SCENOTÉHNIC , - Ă , scenotehnici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Tehnica folosirii trucajelor mecanice și a aparaturii de scenă în teatru . 2. Adj . Referitor la scenotehnică , de scenotehnică ( 1 ) . - Scenă +
SECURÍT s . n . Geam de siguranță cu o rezistență mecanică mărită și care , datorită tensiunilor interne obținute în urma unui tratament termic , se transformă la spargere în pulbere , fără a forma cioburi și
... SELECTÓR , selectoare , s . n . 1. Dispozitiv mecanic sau electric care permite alegerea unui obiect sau a unei direcții anumite dintr - o mulțime de obiecte sau de direcții accesibile dispozitivului . 2 ...
SEMĂNĂTÓR , - OÁRE , semănători , - oare , subst . 1. S . m . și f . Muncitor agricol care seamănă ^1 . 2. S . f . Mașină agricolă cu tracțiune animală sau mecanică cu care se introduc semințele în sol la o adâncime constantă , repartizându - le uniform . - Semăna ^1 + suf . -
SILVOMECANIZÁRE s . f . Tehnică a exploatării pădurilor cu mijloace mecanice . - Silvo - +
SLIPMÉTRU , slipmetre , s . n . Sistem folosit la măsurarea mecanică a alunecării motoarelor
... SONÉTĂ , sonete , s . f . Dispozitiv alcătuit dintr - un berbec ( II 2 ) care alunecă pe un stâlp vertical , cu care se bat ( manual sau mecanic
... servind la reglarea nivelului apelor din amonte cu ajutorul stavilelor ; baraj , zăgaz , opust . 2. Fiecare dintre obloanele verticale mobile ale stăvilarului ( 1 ) , acționate manual sau mecanic
STÁTIC , - Ă , statici , - ce , adj . , s . f . I. Adj . 1. ( Mec . ) Care se referă la echilibrul forțelor , la starea de nemișcare a corpurilor . 2. Care nu se mișcă , nu se schimbă , nu se dezvoltă ; imuabil , fix ; lipsit de dinamism . 3. ( Fiziol . ; în sintagma ) Simț static = simț care orientează asupra poziției corpului și a părților lui în repaus , datorită impresiilor care vin de la mușchi , tendoane și articulații . II. S . f . Ramură a mecanicii care studiază sistemele de forțe pentru stabilirea condițiilor de echilibru ale unui corp aflat în stare de repaus sau de
... STÁVILĂ , stavile , s . f . Construcție mobilă sau parte mobilă a unei construcții , manevrată manual sau mecanic , servind pentru a regla nivelul apelor curgătoare sau pentru a îndrepta spre alt făgaș cursul unei ape ; p . restr . fiecare dintre ...