Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUCRA

 Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 260 pentru LUCRA.

PETROLIST

PETROLÍST , - Ă , petroliști , - ste , subst . 1. S . m . și f . Persoană care lucrează în industria petrolieră . 2. S . m . Proprietar de terenuri petrolifere ; om de afaceri în industria petrolului . - Petrol + suf . -

 

PIUAR

PIUÁR , piuari , s . m . Persoană care posedă , conduce sau îngrijește o piuă ( 1 ) ; muncitor care lucrează la o piuă . [ Pr . : pi - uar ] - Piuă + suf . -

 

PLANTATOR

PLANTATÓR , - OÁRE , plantatori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care se ocupă cu plantarea răsadurilor , a viței de vie etc . ; săditor . 2. S . m . Proprietar al unei plantații . 3. S . f . Mașină care servește la plantarea diverselor plante de cultură ; mașină de plantat . 4. S . n . Unealtă de lemn sau de fier , de forma unui baston scurt ascuțit la un capăt , cu care se lucrează la plantarea puieților , a răsadurilor etc . - Planta + suf . -

 

PLOSCAR

PLOSCÁR , ploscari , s . m . 1. Persoană care lucrează sau vinde ploști . 2. ( În orânduirea feudală a țărilor române ) Ajutor de paharnic ; cupar . 3. ( Reg . ) Vornicel . 4. Fig . Palavragiu , flecar ; ploscaș . - Ploscă + suf . -

 

PLUGĂRI

... PLUGĂRÍ , plugăresc , vb . IV . Intranz . A munci pământul în calitate de plugar ( 1 ) ; a lucra

 

PLUTAȘ

PLUTÁȘ^1 , plutași , s . m . Muncitor care lucrează la construirea plutelor sau care conduce plutele pe apă . - Plută ^1 + suf . - aș . PLUTÁȘ^2 , plutași , s . m . ( Bot . ) Plută ^2 ( 1 ) . - Plută ^2 + suf . -

 

POALĂ

POÁLĂ , poale , s . f . I. 1. Partea de jos a unui veșmânt femeiesc sau a unor obiecte de îmbrăcăminte ( încheiate în față ) ; tivitură a unui obiect de îmbrăcăminte ; partea de la talie în jos , mai larga , a unor veșminte ; ( pop . ) fustă . 2. Partea corpului cuprinsă între brâu și genunchi , împreună cu partea de îmbrăcăminte corespunzătoare , la o persoană care șade ; partea de jos și din față a unei fuste , a unui șorț etc . adusă în sus și ținută cu mâna sau prinsă în brâu , formând o adâncitură în care se pot aduna ori dure anumite lucruri . 3. Spec . ( La pl . ) Bucată de pânză frumos lucrată cu care se împodobește o icoană sau cu care se acoperă masa din altar . 4. Parte marginală a unei piei ( care acopere abdomenul și picioarele animalului ) . II. P . anal . 1. Margine a unei păduri situată de obicei mai în vale . 2. Parte a cerului mărginită de linia orizontului ; zare . 3. ( La pl . ) Zonă mai larga de la baza unei forme de relief înalte ( munte , deal , pisc etc . ) . III. Compuse : ( Bot . ) poala - rândunicii sau poala - Maicii - Domnului = ...

 

PODAR

PODÁR , podari , s . m . 1. Persoană care conduce un pod umblător ; p . ext . persoană care încasează taxa de trecere peste un pod ( I 1 ) . 2. Persoană care lucrează la un pod ( I 1 , 2 ) . 3. ( Înv . ) Măturător de stradă . - Pod + suf . -

 

POLIZOR

POLIZÓR^2 , - OÁRE , polizori , - oare , s . m . și f . Tehnician care lucrează cu polizorul . POLIZÓR^1 , polizoare , s . n . Mașină - unealtă folosită la prelucrarea prin așchiere a suprafețelor cu ajutorul unei pietre abrazive în formă de disc , de cilindru , de trunchi de con etc . , care are o mișcare de

 

POLOG

POLÓG^1 , poloage , s . n . 1. ( Pop . ) Cantitate de iarbă ( sau de alte plante ) cosită dintr - o singură mișcare de coasă ; mănunchi de fân sau de grâu secerat ( care urmează să fie adunat sau legat în snopi ) . 2. ( Reg . ) Întoarcere sau împrăștiere a fânului cosit ( pentru a se usca ) . 3. ( Reg . ) Iarbă bună de cosit . POLÓG^2 , poloage , s . n . 1. Țesătură țărănească groasă ( impermeabilă ) , lucrată din lână , din in sau din cânepă și folosită ca cergă , pătură , așternut etc . 2. Țesătură fină , folosită mai ales ca draperie ; perdea ; p . ext . baldachin . 3. Acoperitoare specială confecționată din pânză rară sau din plasă de sârmă , folosită împotriva țânțarilor , a muștelor

 

POMICOL

POMÍCOL , - Ă , pomicoli , - e , adj . 1. Care aparține pomiculturii , privitor la pomicultură , propriu pomiculturii ; de pomicultură . 2. Care este specialist în pomicultură , care lucrează în pomicultură . Tehnician

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>