Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INSTRUMENT MUZICAL
Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 189 pentru INSTRUMENT MUZICAL.
INSTRUMENTÁ , instrumentez , vb . I . Tranz . ( Rar ) 1. A aranja o bucată muzicală pe ( grupuri de ) instrumente . 2. A efectua o instrumentație (
SEPTÉT , septete , s . n . Ansamblu format din șapte voci sau din șapte instrumente care execută împreună o piesă muzicală ; p . ext . bucată compusă pentru a fi executată de un astfel de
TERȚÉT , terțete , s . n . 1. Ansamblu compus din trei voci sau din trei instrumente care execută împreună o bucată muzicală scrisă pentru un astfel de ansamblu ; trio . 2.
... 1. Cântăreț sau instrumentist care execută o compoziție muzicală ( sau o parte dintr - o compoziție muzicală ) concepută pentru o singură voce sau pentru un singur instrument
DUÉT , duete , s . n . Compoziție muzicală sau parte a unei compoziții muzicale care se execută pe două voci sau la două instrumente ; grup vocal sau instrumental care execută o asemenea compoziție ;
TRÍO , triouri , s . n . 1. Compoziție sau parte dintr - o compoziție muzicală scrisă pentru trei voci sau pentru trei instrumente ; grupul celor trei executanți sau al celor trei instrumente care execută o asemenea compoziție . 2. ( Fam . ) Grup de trei persoane ( care se află mereu
SEXTUÓR s . n . Bucată muzicală care se execută la șase instrumente sau pe șase voci . [ Pr . : - tu -
SONÁTĂ , sonate , s . f . Bucată muzicală pentru unul sau două instrumente , alcătuită din trei sau patru părți , deosebite între ele ca structură , tonalitate , ritm etc . , dar care se completează într - o succesiune logică și
RECITÁNT , - Ă , recitanți , - te , adj . , s . m . 1. Adj . ( Despre voci sau instrumente ) Care execută singur partea principală a unei bucăți muzicale . 2. S . m . Persoană care , într - un oratoriu sau într - o cantată , interpretează
SEXTÉT , sextete , s . n . 1. Compoziție muzicală pentru șase voci sau șase instrumente . 2. Echipă de volei sau de gimnastică alcătuită din șase jucători sau
DIXTUÓR , dixtuoare , s . n . Lucrare muzicală compusă pentru zece voci sau zece instrumente ; ansamblu vocal sau instrumental care execută o asemenea lucrare . [ Pr . : - tu -