Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘI CU

 Rezultatele 171 - 180 din aproximativ 181 pentru ȘI CU.

RĂDĂCINOS

... RĂDĂCINÓS , - OÁSĂ , rădăcinoși , - oase , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre plante ) Cu rădăcini mari sau mai multe . 2. S . f . ( La pl . ) Grup de plante cultivate pentru producerea rădăcinilor , care sunt utilizate în alimentația omului , în industrie ...

 

NU

... NU adv . I. ( Servește la formarea formei negative a verbului , de obicei precedându - l nemijlocit ) . 1. ( Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ ) Nu l - am cunoscut niciodată . 2. ( Neagă predicatul , fără a modifica logic caracterul propoziției ) Nu încape nici ... forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus , îndeplinind funcția de predicat ) Cine poate oase roade ; cine nu , nici carne moale . V. ( Cu valoare de propoziție independentă cu

 

HAI

... HAI interj . , s . ( probabil n . ) I. Interj . 1. Cuvânt care exprimă un îndemn la o acțiune ( comună ) cu interlocutorul . 2. ( Cu funcție de imperativ , corespunzând unor verbe de mișcare ) Vino ! veniți ! să mergem ! 3. Exclamație care exprimă : regret , admirație , o întrebare . 4. ( Repetat ) Ba bine că ...

 

SIMPATIZA

... SIMPATIZÁ , simpatizez , vb . I . 1. Tranz . A avea sentimente de simpatie ( 1 ) față de cineva . 2. Intranz . ( Cu determinări introduse prin prep . " cu " ) A împărtăși ideile , sentimentele cuiva , a avea aceleași aspirații , aceleași idealuri , aceleași convingeri cu cineva ; a fi de partea unei grupări politice sau a unei mișcări ( cunoscându - i și

 

MARE

... MÁRE^2 , mări , s . f . Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare , adânci și sărate , de pe suprafața Pământului , care de obicei sunt unite cu oceanul printr - o strâmtoare ; parte a oceanului de lângă țărm ; p . ext . ocean . MÁRE^1 , mari , adj . I. ( Indică dimensiunea ) Care depășește dimensiunile ... a ajuns la maturitate . IV. ( Indică durata ; despre unități de timp ) De lungă durată , îndelung , lung . V. ( Indică intensitatea ) 1. ( Despre surse de lumină și căldură ) Puternic , intens . 2. ( Despre sunete , voce , zgomote ) Puternic , ridicat . 3. ( Despre fenomene atmosferice ) Violent , aspru , năprasnic . Ger mare . 4. ( Despre ritmul de mișcare sau ... viteză ) , mărit . 5. ( Despre stări sufletești , sentimente , senzații etc . ) Intens , profund , tare . VI. ( Arată calitatea , valoarea ) 1. De valoare , de însemnătate deosebită ; important , însemnat . 2. Cu calități excepționale ; ilustru , celebru , renumit . 3. Care ocupă un loc de frunte într - o ierarhie ; cu

 

CA

... CA ^2 conj . ( Urmat , cu sau fără intercalări , de " să " ) Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv . CA ^1 adv . , interj . A. Adv . I. ( Se compară două sau mai multe lucruri , ființe , situații ) 1. La fel cu ... e ) . O carte ca cea din raft . 2. Aproape , cam , aproximativ . 3. Decât . E mult mai frumos ca acesta . II. 1. ( Se compară o noțiune cu ea însăși ) În felul . . . , cum e obiceiul , cum se știe . Tinerii , ca tinerii , se zbenguiesc . 2. În calitate de . . . , fiind . . . El înainte , ca ghid , iar ... Explicativ sau enumerativ ) Cum , precum , așa , bunăoară , de exemplu . Animale sălbatice , ca : râși , urși , vulpi . B. Interj . ( Reg . ) Ia ! Ei ! Ca dă - te mai încoace și

 

SLOBOD

... SLÓBOD , - Ă , slobozi , - de , adj . ( Pop . ; în concurență cu liber ) 1. ( Despre oameni ) Care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și cetățenești : liber . 2. ( Despre oameni ) Care se găsește în stare de libertate , care nu este închis , întemnițat . 3. Care nu este supus nici unei constrângeri ... de a acționa în anumite împrejurări după propria sa voință sau dorință , care nu este împiedicat să facă un anumit lucru . 4. ( Despre oameni și manifestările , cuvintele lor ) Lipsit de rezervă , de măsură ; prea familiar ; indecent , licentios . 5. ( Despre drumuri ) Pe care se poate trece fără obstacole ; pe care nu ... obligațiile obișnuite . 7. ( Despre lucruri care leagă , fixează , strâng etc . ) Care permite mișcările , care nu strânge ; p . ext . larg . 8. ( Substantivat , f . ; în loc . adv . ) Cu

 

DES

... DES ^2 , DEÁSĂ , deși , - se , adj . I. 1. ( Despre colectivități sau corpuri compuse din unități identice ) Cu elementele , cu părțile componente apropiate , cu intervale foarte mici sau cu foarte puține goluri între părți . 2. ( Despre părțile componente ale unei colectivități sau unități ) Așezat unul lângă altul sau foarte aproape unul de altul : strâns ... adesea adverbial ) Care se repetă de ( mai ) multe ori la intervale mici de timp , urmând mereu unul după altul : repetat , frecvent . DES ^1 - ( Înaintea vocalelor și consoanelor sonore , în forma dez - ) Element de compunere cu sens privativ , care servește la formarea unor substantive , a unor adjective și

 

CORP

... CORP , corpuri , s . n . , ( I 3 ) și corpi , s . m . I. 1. Totalitatea organelor unei ființe vii ; organismul considerat ca un întreg anatomic și funcțional ; trup . 2. Partea principală a unui obiect , a unei construcții , a unei mașini etc . 3. ( Fiz . ) Agregat de ... care formează piciorul literei , exprimată în puncte tipografice . II. 1. Totalitatea persoanelor care , prin funcție sau prin profesiune , formează o unitate deosebită , legal constituită . 2. ( Cu determinări introduse de prepozitia " de " ) Mare unitate militară , cuprinzând mai multe divizii , de obicei de aceeași categorie . Corp de aviație . 3. ( În sintagma ) Corp de ...

 

ABSOLUT

... orice condiții si relații , care nu este supus nici unei restricții , care nu are limite ; necondiționat , perfect , desăvârșit . 2. ( Despre fenomene social - economice , în legătură cu noțiuni de creștere sau de scădere cantitativă ) Considerat în raport cu sine însuși și nu în comparație cu alte fenomene asemănătoare ; care se află pe treapta cea mai de sus . 3. ( Mat . ; despre mărimi ) A cărui valoare nu depinde de condițiile ... a rădăcinii pătratului unei mărimi . 4. ( Lingv . ; în sintagma ) Verb absolut = verb tranzitiv care are complementul neexprimat , dar subînțeles . II. Adv . ( Servește la formarea superlativului ) Cu totul , cu

 

DAR

... primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva , în semn de prietenie sau ca ajutor etc . ; cadou . 2. ( Bis . ) Prinos , ofrandă . II. 1. Însușire ( cu care se naște cineva ) ; aptitudine , vocație , talent . 2. Avantaj , binefacere . 3. ( În concepția creștină ) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului ; milă , har divin . DAR ... acestea , totuși . 2. ( Arată o piedică ) Însă . Ascult , dar nu înțeleg . 3. ( Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte ) Mai mult decât atât , cu atât mai mult , darămite . Munte cu munte se întâlnește , dar om cu om . II. ( În propoziții conclusive ) Prin urmare , așadar , deci . Revin dar la primele idei . III. ( Introduce o propoziție interogativă ) Oare ? Dar ce vreți voi de ... la mine ? IV. ( Înaintea unui cuvânt care de obicei se repetă , întărește înțelesul acestuia ) Mă voi apuca serios de lucru , dar serios ! B. Adv . ( Înv . și

 

<<< Anterioarele