Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂDĂCINĂ

 Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 180 pentru RĂDĂCINĂ.

SPARANGHEL

SPARÁNGHEL s . m . Plantă erbacee legumicolă cu rădăcini cărnoase și cu frunze nedezvoltate , asemănătoare unor solzișori , cultivată pentru lăstarii ei tineri , foarte gustoși ( Asparagus

 

SPATĂ

SPÁTĂ , spate , ( I , III ) ( II ) spete , s . f . I. Piesă la războiul de țesut formată dintr - un sistem de lamele paralele fixate la ambele capete , formând un fel de pieptene cu două rădăcini printre dinții căruia trec firele de urzeală . II. 1. Porțiune a scapulei care susține articulația umărului ; p . ext . regiunea corespunzătoare a corpului . 2. ( Reg . ) Spătarul scaunului . III. ( Înv . ) Sabie cu lamă lungă , dreaptă și lată , cu două

 

SPERMATOFITĂ

... SPERMATOFÍTĂ , spermatofite , s . f . ( La pl . ) Grup de plante superioare cu structura diferențiată în rădăcină

 

STOLON

STOLÓN , stoloni , s . m . Tulpină sau ramură târâtoare care , în contact cu pământul , formează rădăcini și dă naștere unei plante

 

SUBER

SÚBER s . n . ( Bot . ) Țesut de apărare care se formează la suprafața organelor plantelor ( de obicei în scoarța tulpinilor , a rădăcinilor și a tuberculilor ) , unde epiderma e înlocuită cu celule a căror membrană se află impregnată cu

 

SUFIX

SUFÍX , sufixe , s . n . Îmbinare de sunete sau un singur sunet care se adaugă după rădăcina sau după tema unui cuvânt pentru a crea cuvinte sau forme gramaticale

 

SUFIXA

... SUFIXÁ , sufixez , vb . I . Tranz . A adăuga un sufix la o rădăcină

 

TÂRȘ

TÂRȘ , târși , s . m . 1. Copac pipernicit , nedezvoltat , uscat ; p . ext . pădure cu astfel de copaci , crescuți printre rădăcini și cioturi . 2. Cracă pe care se clădesc căpițele de fân , din care se fac îngrădituri primitive etc . [ Pl . și : ( n . ) târșuri ] - Et .

 

TEMĂ

... o piesă muzicală . 3. Exercițiu scris dat școlarilor , studenților etc . pentru aplicarea cunoștințelor dobândite . 4. ( Lingv . ) Grupare de elemente din structura unui cuvânt , constituită din rădăcină , urmată de o vocală tematică și adesea de unul sau mai multe sufixe ( gramaticale sau lexicale ) ori precedată de prefixe și caracterizată prin faptul că ...

 

TEMATIC

TEMÁTIC , - Ă , tematici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care ține de o temă , privitor la o temă , făcut pe anumite teme . 2. Adj . ( În sintagma ) Vocală tematică = vocală care nu poate fi considerată nici sufix , nici desinență , și care , adăugată la rădăcina unui cuvânt , formează împreună cu aceasta o temă . 3. S . f . Totalitatea temelor sau tema esențială a unei lucrări literare , artistice , științifice , a unui curent literar , a unei epoci

 

TREPĂDĂTOR

TREPĂDĂTÓR , - OÁRE , trepădători , - oare , adj . , subst . 1. Adj . ( Pop . ) Care treapădă , care aleargă . 2. S . m . și f . ( Pop . ) Persoană care îndeplinește anumite sarcini la nunți . 3. Plantă erbacee cu rădăcina fibroasă , cu tulpina ramificată , cu flori verzui și cu fructul o capsulă , folosită pentru proprietățile laxative ( Mercurialis annua ) . - Trepăda + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>