Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OAIE

 Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 252 pentru OAIE.

MUSCOI

MUSCÓI , muscoi , s . m . Augmentativ al lui muscă ( I ) ; p . restr . muscă - mare . - Muscă + suf . -

 

MUTON

... MUTÓN , mutoane , s . n . Blană de oaie

 

NĂSOI

NĂSÓI , năsoaie , s . n . ( Rar ) Augmentativ al lui nas ; nas mare . - Nas + suf . -

 

NĂSUT

NĂSÚT , - Ă , năsuți , - te , adj . ( Reg . ) 1. Năsos . 2. ( Despre oi ) De culoare neagră cu o pată albă pe bot sau de culoare albă cu o pată neagră pe

 

OACĂR

OÁCĂR , - Ă , oacări , - e , adj . ( Înv . și reg . ; despre oi ) Cu pete ( negre ) pe bot . - Et .

 

OACHEȘ

OÁCHEȘ , - Ă , oacheși , - e , adj . 1. Cu pielea feței de culoare închisă și cu ochii , părul și sprâncenele negre ; brunet , brun ; p . ext . ( despre pielea , tenul , capul omului ) de culoare închisă , care bate în negru . 2. ( Despre oi ) Cu pete negre în jurul ochilor . - Probabil ochi ^1 + suf . -

 

OCOL

OCÓL , ocoluri , ( 1 ) ( 2 , 3 , 4 , 5 , 6 ) ocoale , s . n . 1. Mișcare în jurul unui punct fix sau de jur - împrejurul unui loc ; deplasare în spațiu care nu urmează calea cea mai dreaptă ; înconjur , ocolire , ocoleală , ocoliș . 2. ( Înv . ) Linie care delimitează un spațiu ; p . ext . spațiul delimitat , cuprins . 3. ( Concr . ) Gard făcut în jurul unui loc ; împrejmuire , îngrăditură ; p . ext . loc îngrădit ( uneori acoperit ) , unde se închid vitele , oile etc . ; obor , țarc . 4. ( Reg . ) Curte , ogradă . 5. ( Rar ) Spațiu , loc liber . 6. ( Înv . ) Unitate administrativă ( judiciară , agricolă ) de județ sau de ținut , de oraș sau de sat ; sediul ei ; p . ext . instituție care conducea una dintre aceste forme de împărțire

 

OFIȚEROI

OFIȚERÓI , ofițeroi , s . m . ( Depr . ) Augmentativ al lui ofițer ( I 1 ) . - Ofițer + suf . -

 

OLOI

OLOÍ^3 , oloiesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A uleia . - V. oloi ^2 . OLÓI^2 , oloiuri , s . n . ( Înv . și pop . ) Ulei . OLÓI^1 , oloaie , s . n . Augmentativ al lui oală . - Oală + suf . -

 

ORZOAIE

... ORZOÁIE s . f . ( Reg . ) Orzoaică . [ Pr . : - zoa - ie ] - Orz + suf . - oaie

 

OTAC

OTÁC , otace , s . n . ( Reg . ) 1. Colibă care servește ca adăpost provizoriu pescarilor , ciobanilor sau muncitorilor agricoli în timpul lucrului ; odaie . 2. Loc împrejmuit , pe câmp sau la munte , unde stau ( noaptea ) oile sau vitele . [ Pl . și :

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>