Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALTĂ
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 933 pentru ALTĂ.
ASIMILÁ , asimilez , vb . I . 1. Tranz . A transforma în propria substanță materiile nutritive introduse în organism . 2. Refl . și tranz . A se integra sau a face să se integreze în alt grup social sau național prin pierderea trăsăturilor caracteristice proprii ( limbă , obiceiuri etc . ) 3. Tranz . a considera egal , asemănător cu altă ființă , cu alt obiect , cu alt fenomen . 4. Tranz . A - și însuși cunoștințe , idei etc . 5. Tranz . și refl . ( Fon . ) A ( se ) transforma sub influența altui sunet , aflat în apropiere . 6. Tranz . A introduce în procesul de fabricație produse noi , o tehnologie nouă
ASINCRÓNIC , - Ă , asincronici , - ce , adj . ( Despre mișcări , fenomene etc . ) Care nu se suprapune în timp cu altă mișcare , cu alt fenomen
ASOCIÁȚIE , asociații , s . f . 1. Grupare de persoane creată pentru a atinge un scop comun și organizată pe baza unui statut . 2. Grup de plante format din mai multe specii caracteristice unui anumit mediu de viață . 3. Grupare de molecule , de stele etc . cu însușiri comune . Asociație moleculară . 4. Proprietate a psihicului de a lega între ele mai multe imagini senzoriale , idei etc . , apariția unei reprezentări atrăgând în conștiință o altă reprezentare asemănătoare sau întâlnită anterior ; legătură între reprezentări , idei etc . pe baza acestei proprietăți . [ Pr . : - ci -
ASPIRÁ , aspír , vb . I . 1. Tranz . A trage aerul în plămâni , a inspira ; p . ext . a inspira o dată cu aerul și alte corpuri sub formă de pulbere . 2. Intranz . Fig . A năzui , a tinde către
ASTROBIOLOGÍE s . f . Știință care se ocupă cu studiul vieții din alte planete . [ Pr . : - bi -
... 1. Forță ( gravitațională , electrică , magnetică etc . ) care tinde să apropie corpurile între care se exercită . 2. Înclinare puternică pe care o ființă o simte pentru alta
AVIATÓR , - OÁRE , aviatori , - oare , s . m . și f . Persoană care pilotează un avion sau care face parte din echipajul unui avion ( ori al altei aeronave mai grele decât aerul ) . [ Pr . : - vi -
AXIÓMĂ , axiome , s . f . 1. Adevăr fundamental admis fără demonstrație , fiind evident prin el însuși . 2. Enunț prim , nedemonstrat , din care se deduc , pe baza unor reguli , alte enunțuri . [ Pr . : - xi -
... BÂȚ interj . ( Adesea repetat ) Cuvânt care imită o mișcare rapidă și nervoasă ( într - o parte și în alta
... BĂLĂBĂNÍ , bălăbănesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) deplasa într - o parte și într - alta , adesea cu mișcări legănate , șovăitoare ; a ( se ) bălăngăni , a ( se ) bălăngăi , a bălălăi , a se bănănăi . 2 ...
BĂLȚÁT , - Ă , bălțați , - te , adj . ( Despre animale ) Care are părul sau penele de culori diferite ; cu dungi sau cu pete de altă