Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALCĂTUI
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 535 pentru ALCĂTUI.
DEJÉCȚIE , dejecții , s . f . 1. Evacuare a excrețiilor din organism , în special a materiilor fecale ; ( concr . ) materia fecală evacuată . 2. ( În sintagma ) Con de dejecție = formă de relief cu aspect de evantai , alcătuită din bolovănișuri , pietrișuri , nisip și argilă depozitate de torenți și râuri acolo unde se produce o schimbare de pantă . [ Var . : dejecțiúne s .
DESCHEIÁ , deschéi , vb . I . 1. Tranz . A scoate un nasture din butonieră , a face să nu mai fie încheiat . 2. Refl . ( Despre obiecte compuse din bucăți ; p . ext . despre bucățile care alcătuiesc un întreg ) A se desface din încheieturi . [ Pr . : - che - ia . - Var . : deschiá vb .
DESPERECHEÁ , desperechez , vb . I . Tranz . 1. A despărți , a desface două elemente , lucruri , ființe etc . care formează o pereche . 2. A scoate o parte dintr - o serie de lucruri care alcătuiesc o totalitate ; a descompleta . - Des ^1 - + [ îm ]
DIAMÁNT , diamante , s . n . 1. Varietate cristalină de carbon , de obicei transparentă și cu luciu puternic , având cea mai mare duritate dintre toate mineralele și folosită ca piatră prețioasă sau la diverse unelte de șlefuit , de tăiat și zgâriat ; adamant . 2. Unealtă pentru tăiatul sticlei , alcătuită dintr - un diamant ( 1 ) comun fixat într - un suport metalic cu mâner . 3. Cel mai mic corp de literă de tipar . [ Pr . : di -
DINASTÍE , dinastii , s . f . Familie ai cărei membri se succedă la cârma unui stat ( ca principi , regi sau împărați ) ; șir de suverani care alcătuiesc o astfel de
DIORÁMĂ , diorame , s . f . Tablou de mari dimensiuni ( alcătuit din mai multe planuri ) , care , sub efectul unui joc de lumini ( și privit din întuneric ) , dă spectatorului impresia
DIPTÍC , diptice , s . n . Icoană sau tablou alcătuit din două plăci legate una de alta în așa fel încât să se poată deschide și închide ca o
DISTÍH , distihuri , s . n . Grup de două versuri cu structură metrică de obicei deosebită și care împreună alcătuiesc o strofă cu sens de sine
DIVÁN , divane , s . n . I. Canapea fără spătar , pe care se poate ședea sau dormi . II. 1. ( În Imperiul Otoman ) Consiliu cu atribuții politice , administrative și juridice , alcătuit din cei mai înalți demnitari ; ( în țările românești ) sfat domnesc . 2. ( Înv . ) Judecată , proces . III. Culegere postumă de versuri aparținând unui poet oriental . [ Pl . și :
DRÂMBĂ , drâmbe , s . f . Mic instrument muzical alcătuit dintr - un arc de fier prevăzut cu o lamă mobilă elastică de oțel și care , fiind proptit de dinți și făcând să vibreze lama cu degetul , produce un sunet monoton , modulat prin mișcarea buzelor ;
DRÁIFUS , draifuse , s . n . Unealtă din fontă alcătuită din trei brațe , care servește ca suport interior în reparațiile de