Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACOPERI
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 682 pentru ACOPERI.
... BRUNÁ , brunez , vb . I . Tranz . A acoperi pe cale chimică o piesă de oțel sau de cupru cu un strat de oxizi de culoare închisă pentru a o feri de ...
BRUNÁT , - Ă , brunați , - te , adj . ( Despre piese de oțel sau de cupru ) Acoperit prin brunare cu un strat protector de oxizi de culoare închisă . - V.
... BULGĂRÍ , bulgăresc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) 1. A arunca cu bulgări în cineva . 2. A acoperi
BUMBĂCĂRÍȚĂ , bumbăcărițe , s . f . Numele mai multor specii de plante erbacee cu flori brune - roșietice sau verzi - negricioase , cu fructul acoperit de peri mătăsoși , asemănători bumbacului ( 1 ) ( Eriophorum ) ; lânărică . - Bumbac + suf . -
BUMBÁC , ( 1 ) s . m . , ( 2 , 3 ) s . n . 1. S . m . Plantă textilă din familia malvaceelor , de origine tropicală și subtropicală , cu flori gălbui sau roșietice și cu fructele capsule , care conțin numeroase semințe acoperite cu peri pufoși ( Gossypium ) . 2. S . n . Fibră textilă obținută , prin egrenare , de pe semințele bumbacului ( 1 ) . 3. S . n . ( În sintagma ) Bumbac colodiu = substanță explozivă pe bază de
... BÚRSĂ^1 , burse , s . f . Alocație bănească ( lunară ) acordată de stat , de o instituție etc . unui elev sau unui student , pentru a - și acoperi
BURSÚC , bursuci , s . m . Mamifer carnivor cu trupul greoi , acoperit cu peri lungi și aspri de culoare cenușie , cu două dungi negre , cu picioare scurte , cu capul lunguieț , având un fel de rât asemănător cu al porcului ;
BÚZĂ , buze , s . f . l . Fiecare dintre cele două părți cărnoase care mărginesc gura și acoperă dinții . 2. Margine a unor obiecte , a unor vase . Buza străchinii . 3. Culme a unui deal , a unui pisc ; margine a unui șanț , a unei păduri etc . 4. Ascuțiș al unor instrumente de tăiat ; tăiș . 5. ( În sintagma ) Buză de bandaj = partea proeminentă a bandajului montat pe roțile autovehiculelor de cale ferată , care servește la menținerea și la conducerea vehiculului respectiv pe
... CĂMĂȘUÍ , cămășuiesc , vb . IV . Tranz . A acoperi
CĂMĂȘUIÁLĂ , cămășuieli , s . f . 1. Acțiunea de a cămășui ; cămășuire . 2. Pojghiță , înveliș care acoperă unele materii , obiecte sau piese . 3. Strat de piatră sau de balast dezagregat , care trebuie îndepărtat la deschiderea unei cariere sau a unei balastiere . [ Pr . : - șu - ia - ] - Cămășui + suf . -
CĂMĂȘÚIT , - Ă , cămășuiți , - te , adj . ( Despre elemente de construcție ) Care a fost acoperit , cu beton , metal etc . - V.