Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ACELEAȘI
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 537 pentru ACELEAȘI.
CELÚLĂ , celule , s . f . 1. Element constitutiv fundamental al organismelor vii , alcătuit din membrană , citoplasmă și nucleu , reprezentând cea mai simplă unitate anatomică . 2. ( În sintagma ) Celulă de partid = ( în trecut ) denumirea organizației de bază a partidului comunist . 3. Fiecare dintre cavitățile hexagonale ale fagurilor de ceară , în care albinele depun mierea , cresc ouăle , puietul sau depozitează hrana ; alveolă . 4. Încăpere ( strâmtă ) în închisori , unde sunt ținuți arestații sau condamnații . 5. Ansamblu format din aripile ( și fuzelajul ) unui avion . 6. Fiecare dintre compartimentele sau elementele identice , alăturate și cu aceeași funcție , ale unui dispozitiv sau ale unui sistem tehnic . Celulă de siloz . 7. ( În telecomunicații ) Suprafață geografică limitată acoperită de un releu de emisie - recepție , în cadrul sistemului de telefonie
CIUNÍSM s . n . Curent latinist extremist în lingvistica și filologia românească legat de numele lui Aron Pumnul , care preconiza supunerea neologismelor romanice acelorași transformări fonetice suferite de cuvintele moștenite din latină ;
... face , a ridica o construcție , o clădire ( 2 ) ; a zidi , a construi . 2. A așeza lucruri ( de același
CLAROBSCÚR , clarobscururi , ( 2 ) s . n . 1. Procedeu grafic și pictural cu ajutorul căruia se obține redarea volumelor prin distribuirea gradată a umbrei și a luminii sau prin efecte de contrast puternice . 2. Gravură în lemn realizată în mai multe nuanțe ale aceleiași culori . - După fr . clair -
COABITÁ , coabitez , vb . I . Intranz . ( Jur . ) A locui , a trăi împreună ( în aceeași casă ) cu cineva ; a conviețui . [ Pr . : - co -
COABITÁNT , - Ă , coabitanți , - te , adj . , s . m . și f . ( Jur . ) ( Persoană ) care locuiește împreună cu alții în aceeași casă . [ Pr . : co -
... COACUZÁT , - Ă , coacuzați , - te , s . m . și f . Persoană acuzată împreună cu alta ( sau cu altele ) în același
COAXIÁL , - Ă , coaxiali , - e , adj . Care are aceeași axă cu un alt corp . [ Pr . : co - a - xi -
COERÉNȚĂ , coerențe , s . f . 1. Legătură strânsă ( și armonioasă ) între părțile sau elementele unui întreg . 2. ( Fiz . ) Proprietatea mai multor unde de a avea aceeași lungime și diferențe de fază constante în timp . [ Var . : coherénță s .
COERÉNT , - Ă , coerenți , - te , adj . 1 Care se compune din elemente strâns legate ( și armonizate ) între ele ; închegat . 2. ( Fiz . ; despre unde ) Care are aceeași lungime și diferențe de fază constante în timp . [ Var . : coherent , - ă
... COEXISTÁ , coexíst , vb . I . Intranz . A exista în același