Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚARĂ
Rezultatele 161 - 170 din aproximativ 587 pentru ȚARĂ.
COMISÁR , comisari , s . m . 1. ( În vechea organizare administrativă a țării ) Ofițer de poliție , șef al unui comisariat de poliție . 2. ( În sintagma ) Comisar militar = comandant al unui comisariat militar . 3. ( În U . R . S . S . , până în anul 1946 ; în sintagma ) Comisar al poporului = membru al guvernului sovietic . 4. Persoană însărcinată de o autoritate superioară cu mandate speciale ;
COMISARIÁT , comisariate , s . n . 1. ( În vechea organizare administrativă a țării ) Secție a poliției orășenești condusă de un comisar ( 1 ) . 2. ( În sintagma ) Comisariat militar = organ de conducere militară locală de pe lângă fiecare unitate administrativă , ale cărei funcții de bază sunt recrutarea și încorporarea celor supuși serviciului militar , precum și evidența situației militare a cetățenilor . 3. ( În U . R . S . S . , până în anul 1946 ; în sintagma ) Comisariat al poporului = minister . [ Pr . : - ri -
COMITÁT , comitate , s . n . Unitate administrativ - teritorială , în unele țări condusă de un comite ^2 ( sau conte ) ;
COMPARATÍSM s . n . Metodă de cercetare ( în literatură , muzică etc . ) bazată pe identificarea și compararea motivelor ( 3 ) comune din culturile diferitelor
... COMPATRIÓT , - OÁTĂ , compatrioți , - oate , s . m . și f . Persoană considerată în raport cu altă persoană originară din aceeași țară
COMUNITÁTE , comunități , ( 2 ) s . f . 1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau ființe ; posesiune în comun . 2. Grup de oameni cu interese , credințe sau norme de viață comune ; totalitatea locuitorilor unei localități , ai unei țări etc . - Comun + suf . - itate ( după fr . communauté ) . Cf . lat . %communitas% , - %atis% , it . %
... CONÁC , conace , s . n . I. 1. Casă boierească la țară , pe o moșie . 2. Reședință a unui ispravnic sau a unui subprefect , a unui vizir sau a unui ...
... CONCÍLIU , concilii , s . n . Adunare a reprezentanților înaltului cler catolic dintr - o provincie , dintr - o țară
CONCURÉNȚĂ , concurențe , s . f . 1. Rivalitate comercială , luptă dusă cu mijloace economice între industriași , comercianți , monopoluri , țări etc . pentru acapararea pieței , desfacerea unor produse , pentru clientelă și pentru obținerea unor câștiguri cât mai mari . 2. Întrecere , rivalitate într - un domeniu de activitate . 3. ( Geom . ) Proprietate a dreptelor
CONGRÉS , congrese , s . n . 1. Reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic , economic , organizatoric , științific , cultural etc . 2. Organ suprem de conducere al unor partide politice , organizații de masă și obștești . 3. Denumire a parlamentului în unele țări , format din Camera reprezentanților și Senat . 4. ( Urmat de determinări ) Denumire a unor partide politice . Congresul Național Indian . 5. Denumire dată unor conferințe internaționale ale statelor , convocate , de obicei , pentru încheierea de tratate de
CONTINGÉNT , contingente , s . n . , adj . I. 1. S . n . Totalitatea cetățenilor născuți în același an și luați în evidența comisariatelor militare ; p . ext . anul recrutării ; leat . 2. Grup de oameni având o compoziție omogenă . 3. ( Înv . ) Contribuție . 4. Plafon cantitativ până la nivelul căruia se limita de către unele guverne importul sau exportul unor mărfuri din sau în alte țări . II. Adj . Care poate să fie sau să nu fie , să se întâmple sau să nu se întâmple ; întâmplător , accidental . [ Var . : contigént s .