Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 1531 - 1540 din aproximativ 8917 pentru UN.

DENUNȚ

DENÚNȚ , denunțuri , s . n . Informare adresată unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană ;

 

DENUNȚA

... DENUNȚÁ , denunț , vb . I . Tranz . 1. A aduce la cunoștința unei autorități săvârșirea unei infracțiuni , a face un denunț . 2. A comunica oficial că un contract , un act încetează de a mai fi în vigoare ; a rezilia unilateral un

 

DENUNȚARE

DENUNȚÁRE , denunțări , s . f . Acțiunea de a denunța și rezultatul ei . 1. Desfacere a unui contract sau a unui tratat prin manifestarea de voință unilaterală a uneia dintre părți . 2. Denunț ( 2 ) . - V.

 

DEPLANARE

DEPLANÁRE , deplanări , s . f . Curbare a unei secțiuni plane a unui corp elastic sub acțiunea sarcinilor exterioare . - Des ^1 - +

 

DEPONENT

... DEPONÉNT^2 , - Ă , deponenți , - te s . m . și f . Persoană care încredințează unei alte persoane un lucru în temeiul unui contract de depozit ; depunător . DEPONÉNT^1 , - Ă , deponenți , - te , adj . ( În gramatica latină , despre verbe și forme verbale ) Cu formă pasivă ...

 

DEPOPULA

DEPOPULÁ , depopulez , vb . I . Tranz . ( Despre calamități ) A reduce numeric sau a distruge în mare parte populația unei țări , a unei

 

DEPOPULARE

DEPOPULÁRE , depopulări , s . f . Acțiunea de a depopula și rezultatul ei ; reducere a populației unei țări , a unei regiuni etc . - V.

 

DEPOSEDA

DEPOSEDÁ , deposedéz , vb . I . Tranz . A lipsi pe cineva de posesiunea unui lucru sau a unui

 

DEPOZIȚIE

DEPOZÍȚIE , depoziții , s . f . Declarație a unui martor în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la fapte ce - i sunt cunoscute prin propriile - i simțuri ( văz , auz ) și de natură să aducă lămuriri în pricina respectivă ; mărturie . [ Var . : depozițiúne s .

 

DERANJAMENT

DERANJAMÉNT , deranjamente , s . n . 1. Perturbare în bunul mers al unei mașini , al unei instalații etc . ; defectare . 2. Indigestie ;

 

DERAPARE

DERAPÁRE , derapări , s . f . 1. Faptul de a derapa . 2. Deplasare a ancorei pe fundul apei datorită vântului , valurilor etc . care acționează asupra navei . 3. Deplasare laterală a unui avion în timpul aterizării sau al unui viraj cu înclinare laterală prea

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>