Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 1501 - 1510 din aproximativ 8917 pentru UN.

DEBITA

... A vinde marfă cu amănuntul . 2. A furniza o cantitate de fluid , de material pulverulent , de energie etc . 3. A tăia un

 

DEBITARE

DEBITÁRE^2 , debitări , s . f . Faptul de a debita ^2 ; înscriere a unei sume în coloana de debit ^2 a unui cont . - V. debita ^2 . DEBITÁRE^1 , debitări , s . f . Acțiunea de a debita ^1 și rezultatul ei . V. debita ^

 

DECAPA

... vb . I . Tranz . 1. A curăța de acizi sau de grăsimi o suprafață metalică în vederea operațiilor ulterioare . 2. A nivela un teren sau un pavaj de asfalt prin înlăturarea unui strat subțire de la suprafață . 3. A trata pieile sau blănurile cu soluții ale unor acizi sau ...

 

DECELA

DECELÁ , decelez , vb . I . Tranz . A distinge , a pune în evidență existența unei substanțe aflate în cantitate foarte mică sau a unui fenomen sau proces foarte puțin

 

DECEPȚIONISM

DECEPȚIONÍSM s . n . Atitudine pesimistă manifestată ( în sec . XIX ) , în artă și în literatură , prin expresia unei dezamăgiri permanente și a unui sentiment de neîncredere față de progres . [ Pr . : - ți - o - ] - Decepțiune + suf . -

 

DECIZIE

DECÍZIE , decizii , s . f . 1. Hotărâre luată în urma examinării unei probleme , a unei situații etc . , soluție adoptată ( dintre mai multe posibile ) ; rezoluție . 2. ( Rar ) Calitatea de a fi ferm , hotărât ; fermitate . [ Var . : deciziúne s .

 

DECLANȘA

DECLANȘÁ , declanșez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) dezlănțui , a ( se ) stârni , a ( se ) porni . 2. Tranz . A provoca , prin comandă , intrarea rapidă în funcție a unui mecanism sau a unui dispozitiv ( înlăturând o

 

DECLINARE

DECLINÁRE , declinări , s . f . Acțiunea de a declina și rezultatul ei . 1. Totalitatea modificărilor suferite de forma unui substantiv , adjectiv , pronume , numeral sau articol pentru exprimarea cazurilor la singular și la plural . 2. ( În sintagma ) Declinare de competență = trimitere a unei pricini spre soluționare la organul de jurisdicție competent de către organul sesizat cu soluționarea ei , care constată incompetența sa . - V.

 

DECLIVOMETRU

DECLIVOMÉTRU , declivometre , s . n . Instrument cu care se măsoară panta unui teren sau a unei suprafețe plane

 

DECONT

DECÓNT , deconturi , s . n . Justificare amănunțită , pe bază de acte , a folosirii unei sume ( primite ) ; ( concr . ) document , formular cu ajutorul căruia se face justificarea unor

 

DECORATIVITATE

DECORATIVITÁTE s . f . Caracter decorativ al unui obiect sau al unor lucrări arhitectonice . - Decorativ + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>