Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru Z.

 Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 174 pentru Z..

ZĂCĂTURĂ

ZĂCĂTÚRĂ , zăcături , s . f . ( Reg . ) Loc de odihnă pentru vite ; zăcătoare ( 4 ) , staniște . 2. Rachiu sau vin depozitat într - o zăcătoare ( II 1 ) . - Zăcea + suf . -

 

ZĂDĂRÎ

ZĂDĂRÎ , zădărăsc , vb . IV . Tranz . 1. A întărâta , a provoca pe cineva ; a sâcâi , a necăji , a hărțui . 2. A ațâța focul . [ Var . : zădărí vb .

 

ZĂGAȘTINĂ

ZĂGÁȘTINĂ , zăgaștine , s . f . ( Reg . ) Plasă de pescuit . - Et .

 

ZĂHĂIALĂ

ZĂHĂIÁLĂ , zăhăieli , s . f . ( Reg . ) Faptul de a ( se ) zăhăi ; neliniște , tulburare , zbucium . [ Pr . : - hă - ia - ] - Zăhăi + suf . -

 

ZĂLUȚĂ

ZĂLÚȚĂ , zăluțe , s . f . 1. Diminutiv al lui za ^2 . 2. Cusătură de flori în formă de lănțișor , care se face pe ie sau pe catrință . - Za ^2 + suf . -

 

ZĂMOȘIȚĂ

ZĂMOȘÍȚĂ , zămoșițe , s . f . Plantă cu tulpina ramificată de la bază , acoperită cu peri aspri , cu flori mari de culoare galben - deschis și purpurie , catifelate la mijloc ( Hibiscus trionum ) . - Zămos ( = zemos ) + suf . -

 

ZĂNGĂITURĂ

ZĂNGĂITÚRĂ s . f . v .

 

ZĂNGĂNEALĂ

ZĂNGĂNEÁLĂ , zăngăneli , s . f . Sunet metalic ; zăngănit . - Zăngăni + suf .

 

ZĂNGĂNITURĂ

ZĂNGĂNITÚRĂ , zăngănituri , s . f . Zăngănire . [ Var . : zăngăitúră , zângănitúră s . f . ] - Zăngăni + suf . -

 

ZĂPĂCEALĂ

ZĂPĂCEÁLĂ , zăpăceli , s . f . 1. Faptul de a ( se ) zăpăci ; stare în care se află cel zăpăcit ; tulburare , buimăceală , fâstâceală , năuceală ; dezordine . 2. ( Fam . ) Gălăgie mare , tărăboi , larmă , balamuc . - Zăpăci + suf . -

 

ZĂPĂITURĂ

ZĂPĂITÚRĂ , zăpăituri , s . f . ( Reg . ) Zăpăit . [ Pr . : - pă - i - ] - Zăpăi + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>