Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VÂRF

 Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 264 pentru VÂRF.

MIHALȚ

MIHÁLȚ , mihalți , s . m . Pește răpitor de râu , în formă de fus , acoperit cu solzi mărunți de culoare brună - verzuie și având în vârful mandibulei un mic fir alungit ; mântuș ( Lota lota ) . - Et .

 

MOȚ

... cu flori verzui , unite în spic , care ies la suprafața apei ( Potamogeton perfoliatus ) . 7. Partea superioară , ascuțită , prelungită sau bulbucată , a unor lucruri ; vârf

 

MOȚAT

... MOȚÁT , - Ă , moțați , - te , adj . 1. ( Despre oameni și animale ) Care poartă moț ^1 ( 1 ) , cu moț . 2. Cu vârf

 

MOLIȘOR

MOLIȘÓR , - OÁRĂ , molișori , - oare , adj . , s . f . pl . 1. Adj . ( Rar ) Molicel . 2. S . f . pl . Mică plantă erbacee din familia orhideelor , cu tulpina dreaptă și cu flori verzi - gălbui , dispuse în spic la vârful tulpinii ( Liparis loeselii ) . - Moale + suf . -

 

MUC

... MUC , mucuri , ( 1 ) s . n . , muci , ( II ) s . m . I. S . n . 1. Vârf ( înnegrit prin ardere ) al unui fitil de lampă , de lumânare , de candelă ; p . gener . fitilul întreg . 2. Bucățică rămasă dintr - o lumânare aproape consumată sau ...

 

MUCĂRI

MUCĂRÍ , mucăresc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) 1. A reteza mucul unei lumânări care fumegă . 2. A reteza vârful unor tulpini , al unor inflorescențe . - Muc + suf . -

 

MUGUR

... MÚGUR , muguri , s . m . 1. Organ al plantelor superioare , format dintr - un vârf vegetativ și din frunze tinere ( nedezvoltate încă ) acoperite de frunzulițe solzoase . 2. Excrescență mică , de natură patologică , pe unele organe . 3. Parte a pieptului ...

 

NEASCUȚIT

... NEASCUȚÍT , - Ă , neascuțiți , - te , adj . ( Despre obiecte ) Care nu este ascuțit ; fără vârf

 

NEDEIE

NEDÉIE , nedei , s . f . 1. Petrecere câmpenească populară de origine pastorală organizată de obicei cu prilejul unei sărbători sau al unui hram . 2. Loc ( plan ) pe vârful unui munte . ( Pl . și :

 

NUTAȚIE

NUTÁȚIE , nutații , s . f . 1. Mișcare oscilatorie periodică a axei polilor Pământului , determinată de atracția variabilă pe care o exercită Soarele și Luna asupra ecuatorului . 2. ( Fiz . ) Una dintre cele trei componente ale mișcării unui corp rigid care are un punct fix și face să oscileze axa de rotație proprie a corpului , apropiind - o și depărtând - o de axa fixă . 3. Mișcare a unor organe ale plantelor , constând în oscilații laterale și în rotiri ale vârfului organului respectiv în jurul axei

 

OBELISC

... OBELÍSC , obeliscuri , s . n . Monument comemorativ de origine egipteană , de forma unui stâlp înalt și ascuțit la vârf

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>