Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TEREN

 Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 394 pentru TEREN.

DOMOL

DOMÓL , - OÁLĂ , domoli , - oale , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care se mișcă fără grabă , care se face fără grabă ; încet , potolit . 2. ( Despre sunete , glas ) Care este cu tonul scăzut , cu intensitate redusă ; lin , înfundat . 3. ( Despre oameni și animale ) Blajin , blând , pașnic . 4. ( Despre atmosferă , climă , vânt , temperatură etc . ) Temperat , moale , dulce . 5. ( Despre senzații , sentimente etc . ) Care are intensitate scăzută ; moderat , slab . 6. ( Despre terenuri înclinate ) Care are pantă

 

DREN

... DREN , drenuri , s . n . 1. Conductă sau canal care colectează și evacuează apă de pe un teren apos , coboară nivelul unei pânze de apă din sol etc . 2. Tub sau meșă de bumbac care înlesnește scurgerea secrețiilor dintr - o plagă . [ Var . : ( 2 ...

 

DRENA

... DRENÁ , drenez , vb . I . Tranz . 1. A colecta și a evacua apa de infiltrație de pe un teren

 

DRIVE

DRIVE s . n . ( La tenis ) Lovitură prin care mingea este expediată cu putere în terenul advers , razant cu plasa . [ Pr . :

 

DRUM

... DRUM , drumuri , s . n . 1. Cale de comunicație terestră , alcătuită dintr - o bandă îngustă și continuă de teren

 

DRUMUI

... DRUMUÍ , drumuiesc , vb . IV . 1. Tranz . ( Top . ) A lega detaliile unei suprafețe de teren

 

DUBLU

DÚBLU^2 , - Ă , dubli , - e , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată ; îndoit . 2. Alcătuit din două elemente sau părți egale , identice ori asemănătoare ; care are loc între două elemente ; care se face în două locuri . 3. ( În sintagma ) Minge dublă ( și substantivat , f . ) = mișcare nereglementară constând ( la volei și la handbal ) în atingerea mingii de către jucător de două sau de mai multe ori consecutiv în momentul primirii sau ( la tenis și la tenis de masă ) în lăsarea mingii să atingă de două ori la rând aceeași parte a terenului sau a mesei de joc . DÚBLU^1 s . n . v .

 

DULCE

DÚLCE , dulci , ( A ) adj . , dulciuri , ( B 2 ) s . n . , ( B 1 ) s . n . A. Adj . I. 1. Care are gustul caracteristic mierii sau zahărului . 2. ( Despre lapte ) Proaspăt ; nefermentat . 3. ( Despre fructe ) Care este produs de un pom fructifer altoit , având gustul dulce ( A I 1 ) . 4. ( Despre apă ) De râu , de izvor , de fântână . II. Fig . 1. Frumos , drăguț , gingaș . Zâmbet dulce . 2. ( Despre somn ) Liniștit , calm , odihnitor . 3. ( Despre gesturi , acțiuni ) Ușor , delicat , gingaș . 4. ( Despre terenuri ) Puțin înclinat , cu pantă redusă , ușor de urcat . 5. ( Despre climă și agenți fizici ) Moderat , temperat . 6. ( Despre ființe ) Simpatic , plăcut la înfățișare sau în comportări . 7. ( Despre oameni ) Blând , omenos , înțelegător . B. S . n . 1. Ceea ce e plăcut , bun ; ceea ce produce plăcere , bucurie . 2. ( Mai ales la pl . ) Preparat dulce ( A I l ) care se

 

ECARTAMENT

... ECARTAMÉNT , ecartamente , s . n . Distanța dintre urmele lăsate pe teren

 

ECHER

... desenarea și verificarea dreptelor paralele , a dreptelor perpendiculare cu o direcție dată ; colțar . 2. Instrument topografic cu ajutorul căruia se orientează fixarea pe teren

 

ELEVAȚIE

ELEVÁȚIE , elevații , s . f . 1. Reprezentare grafică , la o scară dată , a fețelor exterioare ale unei construcții , mașini etc . 2. Parte a unui zid , a unei pile sau a unei culee de pod situată deasupra terenului . 3. Fig . Însușirea de a fi

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>