Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru N.

 Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 12947 pentru N..

NĂRĂVIT

NĂRĂVÍT , - Ă , nărăviți , - te , adj . ( Pop . ) Care are deprinderi , apucături rele : prost crescut , grosolan . V.

 

NĂRAMZĂ

NĂRÁMZĂ s . f . v . naramză ^

 

NĂRTILĂ

NĂRTÍLĂ s . m . sg . ( Reg . )

 

NĂRUITURĂ

NĂRUITÚRĂ , năruituri , s . f . Ruină a unei construcții ; dărâmătură . [ Pr . : - ru - i - ] - Nărui + suf . -

 

NĂSÂLNICIE

NĂSÂLNICÍE s . f . v .

 

NĂSĂDI

NĂSĂDÍ , năsădesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) A așeza snopii de cereale pe arie pentru a fi treierați ( cu vitele ) ; p . ext . a curăța , a aranja o arie în vederea

 

NĂSĂDIRE

NĂSĂDÍRE , năsădiri , s . f . ( Pop . ) Acțiunea de a năsădi și rezultatul ei . - V.

 

NĂSĂLIE

NĂSĂLÍE , năsălii , s . f . Suport de lemn ( ca o targă ) pe care se așază coșciugul cu mortul pentru a fi transportat ( la biserică sau la

 

NĂSADĂ

NĂSÁDĂ , năsade , s . f . 1. ( Pop . ; colectiv ) Snopi de cereale desfăcuți și împrăștiați pe arie pentru a fi treierați ( cu vitele ) . 2. ( Reg . ) Arie ( unde se treieră

 

NĂSCĂTOARE

NĂSCĂTOÁRE , născătoare , adj . , s . f . 1. Adj . , s . f . ( Înv . și pop . ) ( Femeie ) care naște sau a născut unul sau mai mulți copii . 2. S . f . ( În Biserica creștină ) Fecioara Maria , mama lui Isus . - Naște + suf . -

 

NĂSCOCEALĂ

NĂSCOCEÁLĂ , născoceli , s . f . ( Rar ) Născocire . - Născoci + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>