Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FUNCȚIE

 Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 395 pentru FUNCȚIE.

EȘARFĂ

EȘÁRFĂ , eșarfe , s . f . 1. Fâșie de lână , de mătase etc . care se înfășoară în jurul gâtului ( mai ales de femei ) ca podoabă . 2. Fâșie de stofă sau de mătase purtată în diagonală pe piept sau ca un brâu , semn al unei funcții ( înalte ) sau al unei demnități . 3. Bandă de stofă , de pânză etc . care se poartă pe după gât ca să susțină o mână bandajată sau fracturată . [ Var . : eșárpă s .

 

ECHIPAMENT

... echipa . 2. Ansamblu de piese , de dispozitive și de mecanisme , împreună cu elementele de legătură , aparținând unei instalații , unei mașini etc . și îndeplinind o anumită funcție

 

EFORAT

... EFORÁT , eforate , s . n . Colegiu din Sparta antică alcătuit din cinci efori ( 2 ) ; funcție

 

ELIBERA

... a înlătura oprimarea ( națională , politică , socială ) ; a dezrobi , a descătușa , a emancipa . 2. A scoate dintr - o funcție . 3. A da cuiva ( la cerere ) un act , un document oficial etc . 4. A face liberă o încăpere , un teren etc ...

 

ELIGIBIL

... ELIGÍBIL , - Ă , eligibili , - e , adj . Care întrunește condițiile spre a fi ales într - o funcție

 

EMIRAT

EMIRÁT , emirate , s . n . 1. Stat condus de un emir ( 2 ) . 2. Funcția , demnitatea de emir (

 

EPITROPIE

EPITROPÍE , epitropii , s . f . 1. Tutelă . 2. Reg . Consiliu de epitropi ( 2 ) ; instituție condusă de un consiliu de epitropi ; eforie . 3. Funcția de epitrop . - Epitrop + suf . -

 

EPONIMIE

EPONIMÍE s . f . Funcția de

 

EXERCITA

... EXERCITÁ , exercit , vb . I . Tranz . 1. A practica , a îndeplini o profesie , o funcție

 

EXPLORARE

... EXPLORÁRE , explorări , s . f . 1. Acțiunea de a explora și rezultatul ei ; explorație . 2. Complex de cercetări geologice care , în funcție de obiectul studiat și obiectivul urmărit , are drept scop stabilirea limitelor , a condițiilor de zăcământ , precizarea structurii , a calității unui corp ...

 

EXTRAORDINAR

EXTRAORDINÁR , - Ă , extraordinari , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial ) , Care este cu totul deosebit , care iese din comun ; neobișnuit , nemaipomenit , formidabil , excepțional ; ( despre oameni ) dotat cu calități deosebite , excepționale ; ( despre lucruri etc . ) foarte bun . 2. ( Despre legi , măsuri , funcții etc . ) Care depășește cadrul unei reguli , unei măsuri

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>