Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALCĂTUI

 Rezultatele 151 - 160 din aproximativ 535 pentru ALCĂTUI.

DANTURĂ

DANTÚRĂ , danturi , s . f . 1. Totalitatea dinților unei persoane ; p . ext . felul în care sunt înșirați și alcătuiți dinții ; dentiție . 2. Ansamblu format din dinții unor organe de mașini sau scule ( roți dințate , freze , broșe

 

DARAC

DARÁC , darace , s . n . 1. Unealtă de pieptănat și de scărmănat lâna , cânepa sau inul , formată dintr - un sistem de piepteni cu dinți mari de oțel , fixați pe un suport . 2. Mașină de lucru alcătuită din două piese cu suprafețe cilindrice concentrice și cu dinți în formă de cuie , folosită pentru scărmănatul lânii și al altor materiale textile . [ Var . : dărác s .

 

DECALCIFIANT

DECALCIFIÁNT , decalcifianți , s . m . 1. Substanță alcătuită din acizi organici , acizi anorganici , săruri , zaharuri etc . folosită pentru eliminarea sărurilor de calciu din pieile aflate în procesul de tăbăcire . 2. Substanță folosită pentru micșorarea durității apelor calcaroase . [ Pr . : - fi -

 

DECASILABIC

DECASILÁBIC , - Ă , decasilabici , - ce , adj . ( Despre versuri ) Alcătuit din zece

 

DECATLON

DECATLÓN , decatloane , s . n . Probă sportivă combinată , alcătuită din zece probe atletice , selecționate din alergări , aruncări și sărituri care se dispută în cursul a două zile consecutive și la care trebuie să participe fiecare

 

DECEMVIR

DECEMVÍR , decemviri , s . m . Fiecare dintre cei zece magistrați romani ce au alcătuit comisia care a dat Romei ( în anii 451 și 450 a . Cr . ) un cod de legi ( " cele 12

 

DECEMVIRAT

DECEMVIRÁT , decemvirate , s . n . Formă de guvernământ politic prin care conducerea statului era exercitată de o comisie alcătuită din zece persoane (

 

DECOVIL

DECOVÍL , decovile , s . n . Cale ferată îngustă , provizorie , alcătuită din panouri de șine care se așază direct pe teren și care pot fi ușor montate sau demontate , folosită pentru exploatări locale și

 

DEGET

DEGET , degete , s . n . 1. Fiecare dintre prelungirile mobile , alcătuite din falange , cu care se sfârșește mâna sau talpa piciorului la om ori laba la unele animale . Îi dai un deget și - ți ia mâna toată . Sunt cinci degete la o mână și nu seamănă unul cu altul . 2. Compus : cinci - degete = plantă erbacee târâtoare , ale cărei frunze au cinci foliole ( Potentilla reptans ) . 3. Piesă componentă a aparatelor de tăiere la cositori , secerători , combine de cereale etc . , care separă și sprijină plantele în momentul tăierii . 4. Veche unitate de măsură pentru lungimi , având aproximativ lățimea unui deget ( 1 ) . [ Var . : ( pop . ) deșt . s .

 

DEGROSISOR

DEGROSISÓR , degrosisoare , s . n . Sistem de filtre alcătuit din pietriș mărunt , folosit într - o instalație de limpezire parțială , preliminară a apei , pentru reținerea impurităților de dimensiuni

 

DEJECȚIE

DEJÉCȚIE , dejecții , s . f . 1. Evacuare a excrețiilor din organism , în special a materiilor fecale ; ( concr . ) materia fecală evacuată . 2. ( În sintagma ) Con de dejecție = formă de relief cu aspect de evantai , alcătuită din bolovănișuri , pietrișuri , nisip și argilă depozitate de torenți și râuri acolo unde se produce o schimbare de pantă . [ Var . : dejecțiúne s .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>