Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UN

 Rezultatele 1421 - 1430 din aproximativ 8917 pentru UN.

CONTRACANDIDAT

CONTRACANDIDÁT , - Ă , contracandidați , - te , s . m . și f . Persoană care candidează împotriva altui candidat pentru ocuparea unei funcții sau a unei demnități . - Contra ^1 +

 

CONTRACTIBILITATE

CONTRACTIBILITÁTE , contractibilități , s . f . Proprietate a unor țesuturi animale ( mai ales musculare ) de a se contracta la impulsul unor excitanți ; contractilitate . - Contractibil + suf . - itate ( după fr .

 

CONTRACURBĂ

CONTRACÚRBĂ , contracurbe , s . f . Curbă a unei șosele sau a unei linii de cale ferată , care urmează imediat după o altă curbă situată în același plan , dar cu concavitatea în sens

 

CONTRAEXTENSIE

CONTRAEXTÉNSIE , contraextensii , s . f . ( Med . ) Aplicare a unei forțe egale , dar opuse forței extensiei asupra membrelor sau a unor părți ale corpului . [ Pr . : - tra -

 

CONTRAGREUTATE

... CONTRAGREUTÁTE , contragreutăți , s . f . Greutate care servește într - un sistem tehnic la echilibrarea totală sau parțială a unei forțe fixe sau a unei greutăți în mișcare . [ Pr . : - gre - u - ] - Contra ...

 

CONTRAINDICAȚIE

CONTRAINDICÁȚIE , contraindicații , s . f . Împrejurare specială care interzice aplicarea unui tratament sau folosirea unui remediu , regim alimentar etc . [ Pr . : - tra -

 

CONTRAPANTĂ

CONTRAPÁNTĂ , contrapante , s . f . Pantă opusă unei alte pante în cadrul unei văi fluviale sau glaciare , cu formații geologice de durități și vârste

 

CONTRAPARTIDĂ

CONTRAPARTÍDĂ , contrapartide , s . f . Dublură a unui cont , a unui registru , ținută pentru

 

CONTRAVÂNTUIRE

CONTRAVÂNTUÍRE , contravântuiri , s . f . Element de construcție de forma unei grinzi cu zăbrele , având rolul de a prelua forțele orizontale ( presiunea vântului , forța de frânare ) care acționează asupra unei construcții . - Contra ^1 + vântuire ( rar <

 

CONTRAVENȚIE

... CONTRAVÉNȚIE , contravenții , s . f . Călcare a dispozițiilor unei legi , a unui regulament etc . , care , având un

 

CONTRAZICE

CONTRAZÍCE , contrazic , vb . III . 1. Tranz . A susține contrarul celor spuse de cineva ; a nega . 2. Tranz . A nu se potrivi , a fi în opoziție , a fi incompatibil cu ceva ; a dezminți ceva . 3. Refl . A spune ceva în opoziție cu cele afirmate anterior de tine însuți . 4. Refl . recipr . ( Despre susținătorii unor opinii , unor afirmații etc . ) A avea păreri deosebite , a nu fi de acord unii cu

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>